Sanatate

#copii #supt deget #deformarea arcadelor dentare #dezechilibre

Expertul Acasa.ro, dr Lucy Visinescu: Suptul degetului la copii - cauze si efecte

Suptul degetului, acest obicei vicios aparut la sugari si pastrat si de copii mai marisori, chiar de varsta scolara, pare sa aiba mai multe cauze.Conform teoriei psihoanalitice si psihosexuale a lui Sigmud Freud, ar fi expresia unui dezechilibru inconstient prin care copilul incearca sa-si exteriorizeze frustrarile. Suprimarea fortata a acestuia poate duce la o alta supapa de evacuare a acestor frustrari.

O alta teorie, a conducerii orale, elaborata de Sears si Wise in 1950, sustine ca obiceiul apare la copiii cu ingrijire prelungita, ca substitut, cand se suprima aceasta ingrijire.

Teoria invatarii sustine ca obiceiul apare ca urmare a unui proces de invatare, copilul suge cand ii este foame sau cand este plictisit, agitat. Daca nu are biberon, tetina, va cauta un substitut in degetul mare sau pumn.

Teoria atingerii, elaborata de Benjamin, sustine ca nou-nascutii tuturor mamiferelor au tentinta ca la atingerea fetei sa-si miste capul si sa apuce cu gura, de obicei sanul mamei sau ce este in preajma. Reflexul insa dispare la 7-8 luni la mamifere.

Teoria lui Johnson si Larson, elaborata in 1993, sustine ca obiceiul este un reflex inerent la orice copil si ca, in anumite conditii de mediu, cum ar fi privarea de dragostea parentala, de atentie, senzatia de insecuritate fizica, poate deveni un obicei vicios care sa persiste.

Pana la 3 ani este de acceptat

Lasand teoriile la o parte, suptul degetului este un semnal pe care copilul il emite parintelui. Fie ca ii este foame, in primele luni de viata, fie ca se simte parasit si neiubit in cazul copiilor cu parinti care lucreaza mult sau au mai multi copii, fie ca ii erup dintii si are o stare de nervozitate si disconfort pe care incearca sa o semnaleze. Suptul degetului poate fi urmare a unor dezechilibre emotionale provocate de frica, teama, insecuritate care-l conduc intr-o zona a reflexelor infantile sau pur si simplu prin exemplul fratilor mai mari sau copiilor din anturaj. Obiceiul se considera vicios daca persista dupa varsta de 3 ani, pana atunci este tolerabil.

Cum poate fi dezvatat

Inainte de a aborda o metoda de deconditionare a acestui obicei vicios, trebuie sa cunoastem cauza care l-a determinat.  Numai inlaturand cauza, putem inlatura efectul!

Pentru aceasta, copilul trebuie urmarit, intrebat si studiat altfel obligandu-l sa renunte la ceea ce pentru el este un refugiu, un substitut a ceva ce ii lipseste, il vom traumatiza psihologic si-l vom indeparta si mai tare de cei ce ar trebui sa-i fie aproape, sa-l inteleaga si sa-l iubeasca.

Parintele va incerca sa coopereze si sa cointereseze copilul in deconditionarea obiceiului, altminteri orice incercare este sortita esecului.

Atitudinea empatica si pozitiva a parintelui poate  fi determinanta in aceasta incercare.

De asemenea  trebuiesc urmarite si deconditionate si alte obiceiuri ale copiilor cu consecinte grave asupra sanatatii lor, asa cum sunt interpunerea limbii intre dintii din fata, suptul sau muscarea buzelor, suptul sau muscarea mucoasei interne a obrazului, rontaitul unghiilor, creioanelor.

Sunt obiceiuri ce duc la deformarea arcadelor dentare, a maxilarelor, care determina sindroame cum este cel al compresiunii de maxilar, cu  blocarea pasajului respirator superior si implicit respiratia orala cu toata pleiada de consecinte negative pentru sanatate.

Date de contact:

Tel: 0744 68 76 65

E-mail: lucy.visinescu@gmail.com

Web: ddsdental.ro

Sector 1, Bucuresti

  •   2013-04-09
  •  
  •   comentarii
lucy visinescu

Articol scris de

Lucy Visinescu

Vezi toate articolele

Date de contact

Vrei sa primesti pe e-mail articole de la acest expert?

Aboneaza-te

Articole din sanatate

Contacteaza-ne

Cauta-ti perechea

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii