S-a vorbit in ultimele zile mult despre Tinutul Secuiesc, in contextul asa-zisului „scandal al steagurilor”. Dincolo de discutiile sterile si nedocumentate, de perceptia in general gresita a majoritatii romanilor despre acest tinut, ramane realitatea de necontestat a existentei unei zone distincte de restul tarii, prin religie, prin structura etnica a populatiei, prin traditii si obiceiuri, prin cultura.
Orice s-ar zice, Tinutul Secuiesc exista. Asa cum exista multe „tari” in granitele actuale ale Romaniei, si ne referim aici la tara Oasului, tara Fagarasului, tara Hategului sau diverse „tinuturi” cum ar fi tinutul Padurenilor, tinutul Neamtului etc. Nu in sensul de „tari” de sine statatoare, cu granite si structuri administrative proprii, ci de zone socio-culturale si etnografice cu trasaturi proprii, scrie cluj.travel.
Este adevarat ca Tinutul Secuiesc este mai diferit decat celelalte tari si tinuturi enumerate, deoarece constituie o enclava de alta religie si etnie decat majoritatea. Asta nu inseamna, insa, ca el nu exista. De altfel, cea mai multi istorici au cazut demult de acord ca folosirea sintagmei „Tinutul Secuiesc” este judicioasa.
Tinutul Secuiesc (in maghiara Székelyföld, germana Szeklerland si in latina Terra Siculorum) este, asa cum ii spune si numele, o „tara” a secuilor, adica o zona locuita de secui. Fara a intra intr-o zona si asa destul de controversata cu privire la originea secuilor, se poate afirma totusi ca acestia sunt un grup etnic care, cultural, tine de maghiarime.
Din punct de vedere al raspandirii in plan teritorial, zona populata de acestia se suprapune in mare parte peste suprafata actualelor judete Harghita si Covasna dar si peste partea sud-estica a judetului Mures. Mai exista cateva comune locuite de secui in judetele Alba si Cluj (intre Vintu de Sus si Turda) respectiv in judetele Neamt si Bacau. in linii mari, Tinutul Secuiesc se revendica a fi zona care, pana la reforma administrativa a partii maghiare a Imperiului Austro-Ungar din 1876, corespundea scaunelor secuiesti.
Initial acestea au fost sapte la numar: Scaunul Aries (Aranyosszék – situat la granita actualelor judete Cluj si Alba), Scaunul Ciuc (Csikszék), Scaunul Chizd (Kéydi-szék), Scaunul Orbai (Orbai-szék), Scaunul Mures (Marosszék), Scaunul Sf. Gheorghe (Sepsi-szék), Scaunul Tileagd (Telegdi-szék) pentru ca apoi numarul lor sa se reduca la cinci prin unirea a trei dintre acestea (Sf. Gheorghe, Chizd si Orbai) intr-unul singur. Chiar si in organizarea administrativa a Regatul Romaniei din 1938, exista un judet cu numele Trei Scaune.
Dar, dincolo de istoria zbuciumata a acestor scaune, de reorganizarile administrative si de polemica iscata in jurul ideii de autonomie, Tinutul Secuiesc este fara indoiala o zona etnografica unica, situata intr-un cadru natural deosebit, ce il face foarte atractiv din punct de vedere turistic.
Satele locuite de secui sunt pitoresti, curate, bine ingrijite si administrate. Impresioneaza prin masivele porti, asemanatoare celor din Maramures. Le deosebesc insa motivele florale si geometrice ce le ornamenteaza, dar si coloritul. Din punct de vedere etnografic, sunt adevarate opere de arta, in comuna Zetea fiind expuse cateva foarte valoroase, ca vechime si arhitectura.
Tot in sfera etnografiei se inscrie si renumita ceramica produsa la Corund. Frumusetea motivelor florale si geometrice folosite indeosebi la ornarea vaselor de lut este evidenta. Cromatic, predomina rosul, albastrul si negrul.
Citeste despre destinatiile perfecte pentru o vacanta de vis, pe cluj.travel.
