Suntem in Igalo, o localitate lipita de Herceg Novi, cel mai nordic oras de pe coasta muntenegreana, aflat pe tarmul Golfului Kotor. Acesta din urma, o crestatura intortocheata prin care Adriatica a navalit spre munti care dau numele tarii, a fost branduit de industria turistica a micutului stat ca fiind „cel mai sudic fiord din Europa”.
De fapt, nici vorba de fiord, in intelesul riguros al termenului, dar asta nu scade cu nimic din valoarea unei vacante intr-o zona de o frumusete extraordinara, inca putin cunoscuta de turistii din UE.
Muntenegru a fost clasat de Lonely Planet ca a doua cea mai buna destinatie a anul 2013, iar editorii celebrului ghid au ales sa ilustreze articolul cu o imagine a Golfului Kotor, privit de deasupra orasului cu acelasi nume. intre orasul Kotor si Herceg Novi sunt 40 de minute cu masina, cam tot atatea cate sunt si intre Herceg Novi si Dubrovnik, nestemata sudica a Croatiei.
Cele doua orase – Dubrovnik si Kotor – sunt ambele incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO, dar, in timp ce primul a fost deja condamnat la moarte prin muzeificare, al doilea este inca un oras cat se poate de viu, in al carui centru istoric chiar traiesc oameni, iar copiii joaca fotbal si baschet in piatete.
Intre ele se afla Herceg Novi, un oras cu un centru istoric miniatural, dar dominat de o fortareata formidabila, care pazea intrarea in golf. Igalo si Topla sunt doua localitati care s-au unit cu Herceg Novi. Faleza care strabate cele trei localitati are opt kilometri lungime si este supranumita „cel mai lung catwalk al Adriaticii”.
Herceg Novi a fost fondat in 1382 de regele bosniac cu numele imposibil de Tvrtko I-ul si are o istorie complexa, ca fiecare palma de pamant balcanic, dar cu un plus de exotism.
Astfel un fort din oras se numeste Španjola, dupa numele celor care l-au construit, intr-un scurt intermezzo de stapanire turceasca. Amintirea otomanilor sa pastreaza in numele altei fortarete din oras, Kanli Kula (Turnul insangerat), dupa cum mostenirea venetiana a ramas in numele unei a treia fortificatii din oras, si cea mai impozanta, Forte Mare. Se adauga biserica sarbeasca din piata centrala, turnul cu ceas austriac, dar si amintirea vaga a unei stapaniri napoleoniene si se obtine o imagine despre cocktailul de natiuni care au stapanit de-a lungul vremii peste Herceg Novi.
Citeste si
Orasul este perfect pentru cei care vor sa beneficieze de un litoral adriatic ca la carte, la preturi echivalente cu cele din Romania, fiindca Muntenegru este inca o destinatie ieftina. Trei plaje „blue flag” sunt usor accesibile din Herceg-Novi, doua dintre ele, cele de la Lustica si Zanjic, cu vaporasul, iar o a treia, in Nijivice, cu masina.
De asemenea, Herceg Novi este un foarte bun loc de cazare pentru cei care vor sa viziteze Dubrovnikul dar nu au bugetul necesar unei cazari in Croatia – preturile sunt mai mici cu 25-30 la suta la cazarea in Herceg Novi fata de zona Dubrovnik.
Pe parcursul intregii zile, dar si seara, dupa o zi „obositoare” de plaja sau de explorari urbane, faleza din Herzeg Novi este plina ochi de turisti. Terase de toate felurile, de la cele traditionale la unele space-age, flancheaza un du-te vino perpetuu, cateodata naucitor, strecurat prin umbra aruncata de palmieri, mimoze si oleandri.
Diversitatea lingvistica nu a ajuns asa mare ca in alte locuri. Idiomurile slavilor de sud domina, rar intrerupte de un strop de italiana si, chiar mai rar, de vreun cuvant pe nemteste ori engleza. „Hai, te pup. Pa, pa!”. Discutia in romana inceteaza si ea, iar cucoana supraponderala scade volumul vocii, lasand zumzetul celui mai lung catwalk al Adriaticii sa revina la normal.
Mai multe fotografii gasesti aici.
Bogdan Stanciu
