Sanatate

#kinetoterapie #recuperare #operatie de menisc

Expertul Acasa.ro, Radu Buculea, kinetoterapeut: Recuperarea dupa operatia de menisc

Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta a corpului. Prin pozitia sa, prin rolul sau in biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi moi, el este deosebit de predispus si vulnerabil atat la traumatismele directe, cat si la cele indirecte. Genunchiul sufera si in cazul unor imobilizari impuse de tratamentul anumitor afectiuni sau traumatisme.

Particularitatea recuperarii consta in stransa legatura dintre functia articulatie si valoarea anatomo-functionala a musculaturii sale.

La genunchi intalnim toate tipurile de traumatisme si lezari a tuturor tipurilor de structuri articulare:

1 Leziuni ale partilor moi: 

• Tegumente si tesut celular subcutanat (contuzii, plagi, arsuri);

• Tendoane si muschi (intinderi, rupturi, sectionari, dezinsertii);

• Vase si nervi (rupturi, sectionari)

2 Leziuni osoase (deranjamente trabeculare, fisuri, fracturi) ale:

• Epifizelor femurale, tibiale sau peroneale;

• Rotulei.

3 Leziuni articulare

Plagi articulare;

• Rupturi ligamentare;

• Entorse;

• Luxatii;

• Leziuni meniscale.

Ruptura de menisc este un accident survenit pe o afectiune a meniscului deja existenta care a creat o degenerare a acestuia, cu sau fara depunere de calcar. Se poate prezenta ca ruptura longitudinala completa (care este caracteristica mai ales meniscului extern) sau ca ruptura oblica sau combinata cu dezinsertie.

Genunchiul, prin pozitia sa, de articulatie intermediara a membrului inferior, are un dublu rol:

  •  asigurarea statica in momentul de sprijin;
  •  asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru orientarea piciorului in functie de denivelarile de teren.

Genunchiul joaca un rol important in foarte multe momente si activitati uzuale si profesionale.

La ruptura de menisc, bolnavul prezinta o durere violenta, brusca insotita de impotenta functionala imediata. Uneori apare blocajul articular, hidrartroza (acumulare de lichid) este aproape regulata, iar hemartroza (acumulare de sange) este destul de frecventa.
Criteriile pentru sustinerea diagnosticului sunt: clinice, radiologice si paraclinice.

Rolul gimnasticii medicale

Genunchiul bolnav este introdus pentru doua saptamani intr-un aparat de sustinere gipsat, deoarece a fost afectat cartilajul articular. In perioada de contentie se executa program de recuperare:

Din culcat dorsal: 

  • contractii izometrice de cvadriceps si fesieri (30 miscari pe ora – contractie 6s/ relaxare 3s);
  • flexii/extensii din articulatia gleznei 4x10;
  • flexii si abductii din articulatia soldului 3x10.

Se efectueaza exercitii cu toate articulatiile membrului sanatos.

Din stand sprijinit pe spatarul patului

miscare activo-pasiva de flexii/abductii/extensii/circumductii din articulatia soldului 2x10.

Mersul se executa cu ajutorul a doua bastoane canadiene, fara sprijin pe piciorul afectat.

Dupa indepartarea gipsului, pacientul va purta o fasa elastica numai la deplasare si noaptea, pentru a stabiliza genunchiul si a-l feri de miscari nedorite.

Programul de recuperare se intinde pe durata a patru saptamani:

*In prima saptamana sunt cinci sedinte:
 

Din decubit dorsal: 

  • contractii izometrice de cvadriceps si fesieri;
  • flexii si abductii din articulatia coxofemurala (miscare activa);
  • usoare flexii ale articulatiei genunchiului. Kinetoterapeutul introduce ambele maini sub zona poplitee (in spatele genunchiului) si executa cu multa atentie aceasta miscare la circa 30 de grade, avand grija ca talpa pacientului sa ramana permanent pe planul patului.

Din decubit costal:

  • miscare activ-pasiva de abductie din sold cu genunchiul intins 3x10.

Din stand la spalier:

miscari active din sold cu genunchiul intins (3x8): cu spatele – flexii; lateral – abductii; cu fata – extensii.

*In a doua saptamana sunt cinci sedinte:

Toate miscarile devin active, lucrandu-se in continuare pentru tonifierea cvadricepsului, a tendonului si a fesierilor. In ultima sedinta, pacientul va contacta solul cu planta piciorului operat cu sprijin de 30%.

Din decubit dorsal: 

  •  “pompare” pe minge, fara a forta flexia;
  •  flexia gambei pe coapsa (in lant kinetic inchis);
  •  flexii si abductii din sold (3 x 12).

Din asezat la marginea banchetei:

  • flexia gambei pe coapsa, miscare condusa si controlata de profesor.

Timp de doua luni sunt interzise exercitiile ce implica un lant kinetic deschis.

Din stand la spalier:  

La exercitiile cunoscute se adauga :

  • ridicari pe varfuri, cu sprijin mai mare pe piciorul sanatos;
  • ridicarea piciorului pe prima sipca si flexia gambei pe coapsa cu usoara presiune pe talpa 2 x 10.
  • Mersul se face cu sprijin usor (circa 30%) pe piciorul operat.

*In a treia saptamana sunt cinci sedinte.

Toate exercitiile devin active, iar pentru miscarile din sold se introduce sacul de 500g.

Din decubit dorsal:

  • contractii izometrice de cvadriceps, fesieri si ischiogambieri;
  • flexii/extensii ale articulatiilor gleznei si degetelor;
  • flexia gambei pe coapsa prin alunecare (4 x 15);
  • flexii/abductii/circumductii din sold cu genunchiul intins cu sac.

Din decubit lateral:

  • miscare activa libera de abductie din sold a membrului operat 3x10.

Din asezat la marginea banchetei:

  • flexia si extensia gambei pe coapsa 3x15;
  •  flexia si extensia articulatiei genunchiului cu ajutorul unei patine pe care este asezata planta membrului operat.

Din stand la spalier:

  • repetari pentru fiecare miscare din CF activ-rezistiva cu sac de 500g 3x10;
  •  ridicari pe varfuri, piciorul operat in sprijin 60%;
  •  joc de glezna cu sprijin circa 60%;
  •  ridicarea piciorului pe prima sipca si flexia gambei pe coapsa prin exercitarea unei usoare presiuni pe suprafata plantara.

*In a patra saptamana sunt cinci sedinte in care continua exercitiile mai sus mentionate, la care se adauga:

Din decubit ventral (cu un rulou sub treimea inferioara a fetei anterioare a coapsei):

  • miscarea activa de flexie a gambei pe coapsa, cu tensiuni finale realizate de catre kinetoterapeut.

Miscarile din asezat ale articulatiei genunchiului devin rezistive prin introducerea sacului.
La sfarsitul acestei saptamani pacientul se sprijina aproape in totalitate pe piciorul operat.

 

Date de contact:

Radu Stefan Buculea

Kinetoterapeut

E-mail: radubuculea@yahoo.com

Webradubuculea.com


 

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  
  •   comentarii
Radu Buculea

Contacteaza-ne

Cauta-ti perechea