Cum apare dermatita atopica?
Cauzele bolii nu sunt pe deplin cunoscut. Se pare ca exista o reactivitate anormala a unor imunoglobuline (imunoglobulinele E) cu modificari la nivelul pielii care tin de functia de aparare. Alta teorie, ceva mai plauzibila, sustine ca deficitul sta la nivelul celulelor din piele, lipseste liantul ce le uneste, astfel incat orice factor extern devine agresiv si determina intreaga cascada a procesului inflamator. In plus, absenta liantului care uneste celulele duce la pierdere de apa si uscaciune severa.
Cum evolueaza dermatita atopica?
Boala evolueaza cu uscaciune tegumentara, eczeme cu dispozitie variata (fata, maini, in spatele genunchilor, scalp). Zona de scutec este crutata. Mananca foarte rau, mai ales noaptea. Somnul copilului este tulburat. Scarpinatul intretine mancarimea si creste riscul de suprainfectie a leziunilor. Boala evolueaza in episoade, declansate de factori necunoscuti sau de vaccinari, raceli, aparitia dintilor. La fel, baile prelungite si fierbinti, uscaciunea, transpiratia, fumul de tigara, stresul, poluarea, imbracamintea din materiale neadecvate care irita pielea pot acutiza manifestarile.
In privinta alimentatiei, medicii nu au cazut nici pana azi la un acord comun. Se pare ca alimentatia nu are un rol-cheie, mai ales pentru formele usoare si moderate de dermatita atopica. E bine sa evitam adevaratii alergeni, dar cu moderatie: oua, lapte, fructe de mare. La fel, in privinta aeroalergenilor, prafului de casa, parerile sunt si mai retinute, influenta acestor alergeni fiind minima pe eczema atopica.
Ce riscuri ridica dermatita atopica?
Pielea suferinda este deschisa infectiilor de tot felul. Copiii cu dermatita atopica pot avea manifestari mai severe ale infectiilor cutanate cu stafilococ sau streptococ, herpes, moluscum contagiosum etc. De asemenea, gratajul intens al pielii da nastere neurodermitei, afectiune in care pielea se ingroasa, devine inchisa la culoare, cu cruste de sange in suprafata si cicatrice.
Ce analize se fac pentru dermatita atopica?
Nu exista o analiza-cheie care sa ajute la diagnostic. De cele mai multe ori, analizele de sange au utilitate minima. Diagnosticul se pune clinic. Se poate face o evaluare a imunoglobulinelor E si imunoglobulinelor specifice, dar importanta este redusa. Alaturi de identificarea imunoglobulinelor specifice se fac teste la nivel cutanat pentru stabilirea factorilor alergeni. Examenul micologic este necesar pentru a exclude o ciuperca a pielii.
Cum tratam pielea copilului atopic?
Raspunsul corect este cu emolient. Acesta este baza tratamentului. Dermatocorticoizii sunt necesari pentru calmarea manifestarilor acute. Se aplica in strat subtire, de doua ori pe zi, la indicatia medicului. Pot da atrofie cutanata, vergeturi, mai ales la copilul in crestere, modificari de culoare ale pielii si cresc riscul de infectie prin scaderea apararii imune. Pentru leziunile exsudative (aspect umed) sau scalp se prefera preparate de dermatocorticoizi sub forma de lotiune, lichide. Cele alcoolice nu sunt indicate pentru senzatia de usturime. Cremele se aplica pe tegumente mai ales in anotimpul cald. Uneori contin conservanti care irita pielea. Cele mai sigure sunt formulele pe baza de unguent, mai ales pentru pielea foarte ingrosata si uscata. Pentru a patrunde rapid, se pot acoperi cu un pansament umed.
Orice tratament patrunde mai bine in piele, daca aceasta este hidratata. De aceea primele 3 minute dupa baie sunt cruciale pentru aplicarea tratamentului.
De rezerva, se folosesc si alte substante, cum ar fi imunomodulatoarele tip: tacrolimus, pimecrolimus. Se recomanda pentru zonele de pliu sau fata unde dermatocorticoizii nu sunt cei mai potriviti.
Antihistaminicele au un impact minim, cu greu calmeaza mancarimea. Sunt recomandate cele sedative, seara la culcare, pentru a opri copilul din scarpinatul nocturn si a-i asigura odihna. Copilul atopic, din cauza tulburarilor de somn cauzate de pruritul pielii are un chip ce pare mereu obosit.
Mai sunt si alte mijloace terapeutice pentru formele severe de dermatita atopica: ciclosporina, cortizonicele sistemice etc. Antibioticele si antiviralele se administreaza cand apare infectia.
Terapia cu ultraviolete ajuta foarte mult in boala.
Date recente sustin impactul pozitiv al probioticelor. Mamele care au consumat probiotice in timpul sarcinii au risc mai mic de a naste copii atopici. Lactobacillus sau Bifidobacterium scad riscul de a dezvolta dermatita atopica. Beneficiul la cei care au deja boala nu este la fel de mare.
Citeste si
Cum ingrijim copilul atopic?
Aici atingem punctul cel mai important. Dermatita atopica necesita o atentie speciala, multa rabdare, atentie si informare din partea parintilor. Iata cateva reguli care trebuie urmate cu sfintenie:
- Baile nu trebuie sa depaseasca 10-20 minute si sa nu fie fierbinti. Vasodilatatia produsa de caldura accentueaza mancarimea.
- Puteti adauga ulei de baie in cadita sau pastile de cloramina, mai ales daca copilul prezinta risc de infectie pe piele.
- Folositi solutii de spalat cu pH neutru, fara sapun, eventual hidrofobe. Nu puneti spumant in apa.
- Aplicati emolientul de doua ori/zi. Momentul ideal este imediat dupa baie, pe pielea usor umeda. Vaselina (petrolatum) este un emolient foarte eficient. Se mai folosesc si alte produse ceva mai scumpe pe baza de ceramide care refac bariera hidrolipidica a pielii. Cele cu uree hidrateaza intens pielea si indeparteaza scuamele. Se recomanda o concentratie de maxim 10% uree. Produsele pe baza de lactat de amoniu refac functia cutanata si scad riscul de atrofie dupa dermatocorticoizi. Utile sunt si cremele cu acid lactic sau alfa-hidroxi-acizi.
- Evitati transpiratia, aerul uscat.. Puneti umidificatoare in camera copilului.
- Folositi haine, lenjerie din bumbac si taiati etichetele care irita pielea. Nu adaugati balsam de rufe si clatiti suplimentar hainele.
- Aveti grija cu praful de casa daca acesta s-a dovedit alergen.
- Cu privire la alimentatie, cum am spus mai sus, parerile sunt impartite, inclinand spre impactul minim al alimentelor in formele usor-moderate de dermatita. Evitati alunele, laptele de vaca, ouale, fructele de mare, ciocolata, soia. Sunt studii care au aratat ca incidenta dermatitei atopice este egala la copiii care au consumat in primii 3 ani de viata unt de arahide cu a celor care nu au consumat. Asa ca mai sunt multe de lamurit cu privire la impactul alimentelor. Daca sucul de portocale, rosii etc irita tegumentele copilului aplicati o bariera de emolient gras pe buze si peribucal cand alimentati copilul.
- Daca aveti un caine in casa, nu il dati afara!!! Cainele prezent in casa din primele zile de viata a copilului scade cu 50% incidenta dermatitei atopice la copilul de pana in 3 ani. Copiii “sensibilizati” la caine au risc mic de eczeme in copilarie.
- Nivelul scazut al vitaminei D3 se coreleaza cu severitatea manifestarilor de dermatita atopica.
- Dermatita atopica, desi cronica se imbunatateste sau dispare cu varsta! Daca 20% din copii au eczema atopica, adultii sunt in procent de 0,9% afectati. O treime din pacienti dezvolta insa astm bronsic sau rinita alergica. Poate avea remisiuni de lunga durata, din copilarie pana in adolescenta, cu recurente mai putin severe la adultul tanar.
Date contact:
Dr Ioana Silvia Simian – medic specialist dermatolog
Medicover Victoriei
Telefon: 021.98.96
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Dr Victor Babes
Telefon: 021.317.95.03
Mail: simian.ioana@gmail.com
Clinica Gral Colentina
Telefon: 021.317.83.95; 0730.025.818
