La adultii sanatosi si la copii, gripa este mai degraba o stare neplacuta decat o boala severa. Un organism sanatos, un diagnostic si un tratament timpuriu fac dintr-o infectie cu virusul gripal doar "o stare neplacuta". Din nefericire, exista situatii cand aceasta stare se poate complica.
Printre factorii care cresc riscul de a dezvolta o forma grava a gripei sau a complicatiilor sale se numara:
- varsta (gripa sezoniera tinde sa vizeze copiii mici si persoanele peste 65 de ani cu afectiuni asociate; virusul pandemic H1N1, care a aparut in anul 2009, cu toate acestea, pare a fi cel mai frecvent la adolescenti si adulti tineri).
- tratamente care au slabit sistemul imunitar (cancer, medicamente anti-respingere, corticosteroizi si infectiile HIV/ SIDA ).
- sarcina (femeile insarcinate sunt mai susceptibile de a dezvolta complicatii gripei, in special in primul trimestru).
Batranii, cei mai vulnerabili
Persoanele cu riscul cel mai mare de aparitie a complicatiilor sunt cele in varsta si cele care au boli toracice sau cardiace asociate, cum ar fi afectiuni cronice respiratorii (bronhopneumopatie cronica obstructiva -BPOC), emfizem, astm, afectiuni cardiace (insuficienta cardiaca, hipertensiunea necontrolata), ciroza, insuficienta renala si diabet zaharat.
Varstnicii sunt in mod particular vulnerabili si sunt predispusi mai des la complicatii grave, cu necesitatea de a fi spitalizati. In unele cazuri, se ajunge chiar la deces.
Cresterea severitatii bolii la aceasta grupa de varsta este cauzata de mecanisme de aparare alterate, raspuns imun scazut si de afectiunile medicale cronice pe care multi le au.
Bolnavii cu afectiuni cronice vor suferi de cele mai multe ori agravari. Simptomele astmului se pot dubla in intensitate. Chiar si o simpla raceala poate creste glicemia diabeticilor. Cardiacii pot prezenta tulburari respiratorii si ale ritmului cardiac, tensiunea arteriala creste.
In cazurile mai grave, boala poate provoca aparitia unui infarct sau a unui accident vascular cerebral.
Ce complicatii poate da gripa
Gripa poate evolua catre pneumonie (infectie pulmonara), care poate fi cauzata chiar de virusul gripal, de o infectie bacteriana secundara, sau de asociatia dintre ele. Aparitia acestei complicatii este indicata de dispnee, wheezing, tuse cu expectoratie, cianoza si durerea toracica.
Cele mai frecvente complicatii sunt cauzate de flora bacteriana asociata, care provoaca sinuzite, otite, dar mai ales bronhopneumonii. De asemenea, mai putem aminti laringita, uneori cu tendinte de sufocare, bronsita capilara cu manifestari grave la copii si batrani, miocardita (inflamatia miocardului), meningo-encefalita (consta in inflamatia meningelui si a creierului din cauza unui agent infectios microbian sau virotic).
Atentie la semnele ce fac obligatorie prezenta la medic! In cazul varsticilor se poate manifesta sub forma unei stari confuzionale sau de obnubilare (ameteli, pierderea temporara a constientei), febra fiind absenta de multe ori la varste extreme.
La copiii mici, gripa poate determina aparitia crupului (inflamatie acuta a tractului respirator) si convulsii febrile (crize convulsive asociate cu febra), dar vindecarea este rapida.
Copiii din colectivitati sunt cei care se imbolnavesc cel mai usor si transmit virusul mai departe.
Cum se manifesta la copii
Semnele care trebuie sa ne alarmeze in cazul crupului si impun asistenta medicala sunt: respiratia dificila cand copilul este linsitit, cianoza (pielea capata o tenta albastruie, in special la nivelul buzelor) sau devine palid dupa tuse, febra peste 39 sau dureaza mai mult de 3 zile, dificultati la inghitire, copilul este extrem de agitat si iritabil.
Semnele de eventuala afectare pulmonara la copii sunt, in primul rand, febra asociata cu: tuse, cresterea frecventei respiratorii (tahipnee), tiraj (retractia sternului cand trage aer in piept).
In sarcina, risc de malformatiile congenitale
Foarte periculoasa este gripa in sarcina, atragand dupa sine efecte grave precum malformatiile congenitale. Aceasta mai ales in primele trei luni de sarcina, de aceea se cere multa grija si evitarea pe cat posibil a contactarii virusului. De asemenea, virusurile gripale, prin actiunea lor asupra mucoasei respiratorii, favorizeaza aparitia infectiilor cu diversi germeni, dintre care cel mai periculos este stafilococul.
Desi datele referitoare la noua infectie gripala sunt insuficiente pentru a se putea preconiza evolutia bolii, poate ar trebui sa ne asteptam la complicatii prezente si in cazurile de gripa sezoniera: deteriorarea simptomatologiei din bolile cronice, infectii de tract respirator superior (sinuzite, otite, crup), afectarea tractului respirator inferior (pneumonii, bronsiolite, status astmaticus), afectiuni cardiace (miocardite, pericardite), musculo-scheletale (miozite, rabdomiolize), neurologice (encefalopatie acuta si post-infectioasa, encefalite, convulsii febrile, status epilepticus), sindrom de soc septic si pneumonie bacteriana secundara.
Fumatorii "racesc" mai repede
Fumatorii au un risc mai mare de infectie cu virus gripal, precum si de a dezvolta forme severe ale bolii.
Conform studiilor, ratele de infectare au fost cu aproximativ 50% mai mari pentru fumatori decat pentru nefumatori. In cazul imbolnavirii, fumatorii tind sa aiba simptome mult mai accentuate: tuse, dificultati de respiratie, respiratie suieratoare, secretii.
Fumatorii sunt mai expusi riscului de a face gripa si racesc mult mai repede, pentru ca fumatul scade in mod indirect apararea organismului.
Este demonstrat statistic ca fumatorii "racesc" mai frecvent si dezvolta complicatii respiratorii mult mai des - de la bronsite acute pana la agravari ale emfizemului pulmonar.
Complicatiile gripei pot fi asadar majore: miocardita, encefalita, pneumonii secundare cu evolutie grava spre insuficienta respiratorie cu indicatie de protezare ventilatorie.
Prin urmare, cea mai eficienta cale de evitare a lor ramane profilaxia primara, protectia fata de contactarea virusului gripal in special pentru grupele de risc.
Medic specialist medicina de familie
Reteaua privata de sanatate Regina Maria
Clinica Enescu
