Mancatul exagerat in timpul sarbatorilor de iarna poate avea mai multe cauze. In primul rand, Craciunul coincide la noi in tara cu sezonul rece, spre deosebire de alte tari, precum Australia, care se bucura de soare si vreme buna. Pe timpul iernii, zilele sunt mai scurte, iar intunericul este un semnal care arata organismului sa elibereze melatonina, hormon care joaca un rol important in starea de sanatate a organismului.
In cadrul unui ritm circadian normal, melatonina este secretata de glanda pineala de la nivelul creierului, odata cu lasarea intunericului. Astfel, hormonul
pregateste corpul pentru somn, indeplinind totodata o serie de functii care influenteaza starea de bine.
In timpul verii, noptile mai scurte vin cu o cantitate de melatonina mai redusa, ceea ce inseamna mai mult estrogen, respectiv o stare de bine. Atunci cand zilele sunt mai scurte, noi ne mintim corpul prelungind ziua cu ajutorul luminii artificiale, ceea ce intra uneori in contradictie cu ceasul biologic al organismului si cu ritmul lui natural. Prin actiunile noastre de a lupta permanent cu ritmul natural (muncim mult dupa apusul soarelui si suntem activi pana tarziu), putem ajunge sa resimtim stari precum tulburari afective sezoniere, care au ca rezultat firesc o nevoie crescuta de carbohidrati, sare, zahar sau grasimi.
Nevoia de a consuma mancaruri bazate pe carne si grasimi in timpul anotimpului rece este naturala. In perioada verii, cand zilele sunt mai lungi, aveam la indemana fructe si legume, corpul adaptandu-se de-a lungul timpului la aceste surse de mancare disponibile in functie de anotimp.
Pe timpul iernii insa, aceste alimente nu erau gasite cu usurinta sau aproape deloc (asa au inceput sa existe conservele de fructe si legume: tocane, gemuri, compoturi, zacusca etc.), singurele alimente disponibile fiind cele de origine animala, grasime si derivatele lor (carne, carnati, tobe, caltabosi, sangerete, salamuri etc.). Aceasta dieta nu este tipic romaneasca si nu are legatura cu Craciunul, fiind adaptarea corpului uman la mediu, urmand legile naturii. Zilele mai lungi si noptile mai scurte trimit semnale catre organism ca este anotimpul calduros, o perioada in care fructele si legume sunt disponibile, perioada care ne pregateste pentru iarna, atunci cand trebuie sa depozitam grasimi, care initial, in timpuri ancestrale erau vitale pentru supravietuirea in timpul iernilor lungi si friguroase.
Mancarea si emotiile
Mancarea si emotiile se pot influenta reciproc. S-a observat astfel ca dietele cu un nivel redus de carbohidrati pot conduce la sentimente de furie, depresie si tensiune, pe cand cele bogate in proteine duc la stari de furie necontrolata. Regimurile bogate in carbohidrati sunt considerate a avea un efect benefic asupra starii de bine. Dar asa cum mancarea ne influenteaza starea emotionala, la fel si starea emotionala ne poate dicta ceea
ce alegem sa mancam.
Factorii cognitivi sunt uneori la fel de puternici ca si cei fiziologici. Uneori, chiar daca stomacul si creierul ne spun ca suntem satuli, e de ajuns sa simtim un miros placut (cum e cel de cozonac, de pilda), pe care sa il asociem cu o perioada frumoasa din copilarie, ca sa experimentam o senzatie de pofta, confundata cu cea de foame. Mirosul mancarii “ca la mama acasa” poate evoca o experienta emotionala puternica. In plus, situatia in care o mancare este consumata si experienta noastra trecuta cu anumite mancaruri ne pot influenta raspunsul emotional.
Relatia dintre mancare si emotii este una complexa si e universal valabil ca mancam atunci cand suntem coplesiti de emotii (nunti, botezuri, inmormantari, comemorari sau alte reuniuni de familie). Mancarea asociata sarbatorilor religioase, precum Craciunul sau Ramadanul, are un rol coeziv, adunand in jurul mesei familiile, intarind legaturile clanurilor prin lucruri comune, placute, cum ar fi consumul de alimente la aceeasi masa. Aducerea de daruri este iar o reiterare a gesturilor de prietenie, afectiune si loialitate, stingand astfel eventualele tensiuni intrafamiliale si strangand legaturile de rudenie.
Date de contact:
Diana Nicolescu
Psiholog, psihoterapeut in Terapii Scurte Orientate pe Resurse si Solutii
Telefon: 0734-72.19.41
E-mail: diana@diananicolescu.ro, info@diananicolescu.ro
Web: diananicolescu.ro
