Vacante & Calatorii

#biserica fortificata #Sebes #vacanta Sebes # burg #Casa Ioan Zapolya #Casa Binder #Biserica Franciscana

Expertul Acasa.ro, Bogdan Stanciu: Pieton prin Sebesul fara masini

Sebes este orasul acela pe care obisnuiam sa il injuram pentru ambuteiajele din centrul stramt, aflat exact unde se intersecteaza Coridorul IV Pan-European cu soseaua care leaga Transilvania de Nord de cea de Sud.

De anul acesta, eliberat de traficul auto prin finalizarea unui tronson de autostrada, Sebesul a redevenit un burg cu duminici placide, numai bun de vizitat pentru parfumul de vremi apuse pe care il degaja prin toti porii stradutele din centrul istoric.

O piata mare si una mica, despartite de o biserica fortificata, doua strazi aproape paralele care il strabat dintr-un capat in celalalt, marginind ambele piete, si cateva stradele, care se rup perpendicular din cele doua artere mai mari, totul inconjurat de un zid mai degraba oval decat dreptunghiular. Cam asa arata  la prima vedere centrul Sebesului. Un proiect simplu si atat de functional incat a trebuit sa vina epoca autostrazilor ca sa vadeasca defecte de fabricatie.

Miezul batranului burg este de fapt o lectie de supravietuire: in ciuda asediilor, jafurilor, incendiilor, molimelor sau doctrinelor politice distructive pe care le-a avut de infruntat, Sebesul isi pastreaza de peste 500 de ani acelasi plan urbanistic in zona centrala.

Kilometrul zero, din punct de vedere turistic, al orasului este biserica fortificata si capela alaturata. Biserica are un orar de vizitare sinuos, cu pauze intre diferite ore, in functie de zi. Din exterior, cel mai bine se observa goticul frumos al capelei alaturate bisericii. Cat despre biserica propriu-zisa, la exterior impresioneaza contraforturile masive care intaresc edificiul. In interior, altarul a fost construit intre anii 1518 – 1525 si este atribuit de multi critici de arta lui Veit Stoss jr., fiul celebrului sculptor german.

Alt monument major din oras se afla la 30-40 de metri de intrarea in biserica, in diagonala, trecand prin parcul din Piata Primariei. Este vorba de Casa Ioan Zapolya. Aceasta este, prin functiunile pe care le-a avut, un martor fidel al schimbarilor prin care a trecut orasul. Este una dintre cele mai vechi cladiri ale burgului, fiind datata in a doua jumatate a secolului XIV. Are un aspect auster, fara niciun fel de fantezii arhitecturale. A fost initial sediul Scaunului Sebesului, iar apoi resedinta unor voievozi transilvaneni. Aici a murit in 1540 voievodul Transilvaniei si regele Ungariei Ioan Zapolya, si tot aici s-au desfasurat mai multe diete ale Transilvaniei independente.



Dupa instaurarea dominatiei austriece, Guberniul Transilvaniei a functionat aici in trei ani – 1732, 1736 si 1790. Dupa unirea de la 1918, casa a fost sediul Grupului Etnic German, iar dupa al doilea raboi mondial a fost sediul sindicatelor. Acum, Casa Zapolya adaposteste muzeul local din Sebes. Acesta a fost renovat si redeschis publicului in 2013. Benefiiind de un circuit muzeal refacut si, muzeul din Sebes a fost vizitat anul trecut de peste 2.000 de turisti, potrivit muzeografului Calin Anghel.


Tot in apropiere de intrarea in biserica, pe partea cealalta a strazii se afla Casa Binder, in care a locuit exploratorul transilvanean Franz Binder. Fosta sa locuinta iese in evidenta prin doua basoreliefuri care reprezinta orasul Cairo, Sfinxul si Piramidele, ruinele templului lui Isis din insula Philae, de langa Assuan si o caravana in desert, in mijlocul careia se afla chiar exploratorul.

Desi orasul pastreaza patru turnuri si mari portiuni din zidul cetatii medievale, o plimbare de-a lungul acestora este imposibila, fiindca trei dintre turnuri si aproape tot zidul sunt „impachetate” de curtile cladirilor construite dincolo de incinta fortificata. Astfel, centura de fortificatii a ajuns sa insemne pentru multi sebeseni fundul curtii.

Chiar si asa, o plimbare urmarind zidul de la distanta, peste garduri, poate fi o „explorare” placuta, mai ales in partea de nord a fortificatiei, pe strazile Penes Curcanul si I.L. Caragiale, unde masinile trec rar, iar topografia stradutelor si lipsa aproape completa a cladirilor noi te lasa sa deslusesti farmecul medieval al orasului. Senzatia de alta lume e intarita si de denumirile strazilor, notate bilingv, atat in romana, cat si in germana, chiar daca in burgul sasesc de odinioara nu mai traiesc decat in jur de 400 de germani.

La 100 de metri de Casa Zapolya, pe strada Mihai Viteazul (Jakobbigasse) se afla Biserica Franciscana, iar apoi, cotind spre stanga, apare Turnul Octogonal, situat, bineinteles, intr-o curte. Turnul era situat in nord-estul incintei fortificate si dateaza din secolul al XVI-lea, cand probabil a luat locul unui alt turn, patrat.

Zidul continua apoi, parasind pentru cateva zeci de metri curtile oamenilor pentru a forma o latura a strazii I.L Caragiale, pana in drept cu cimitirul evanghelic. Dincolo de cimitir se afla Turnul Cizmarilor, de forma patrata, la care este dificil de ajuns. Acesta se afla in „coltul” de nord-vest al cetatii, fiind atestat documentar la 1513, dar datand probabil de la sfarsitul secolului al XV-lea. O perspectiva buna asupra lui se deschide chiar din cimitirul evanghelic. si acesta din urma este in sine un obiectiv interesant, care pastreaza pe o latura o serie de cripte asemanatoare cu cele ale cimitirului Sf. Petru din Salzburg, unde s-au turnat scene din „Sunetul Muzicii”.

Mult mai accesibil decat Turnul Cizmarilor este Turnul Semicircular, la care se ajunge dupa ocolire cimitirului, pe strada Piata Dacia. Ani de zile turnul a functionat ca o locuinta, cu o micuta curte in fata, unde scurmau gainile. In 2010, insa, turnul a fost restaurat, costurile de 19.000 euro fiind suportate de membrii clubului Rotary Sebes.

Mai multe infromatii despre Sebes gasiti aici.

Bogdan Stanciu 
Va astept cu mai multe detalii, pe cluj.travel
 
  •   2014-03-13
  •  
  •   comentarii
bogdan stanciu

Articol scris de

Bogdan Stanciu

Vezi toate articolele

Date de contact

Vrei sa primesti pe e-mail articole de la acest expert?

Aboneaza-te

Contacteaza-ne

Cauta-ti perechea

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii