In trecut, cand oamenii erau nevoiti sa vaneze, cortizolul era esential pentru a asigura supravietuirea speciei. Rolul sau principal era si inca este de a pregati corpul pentru "lupta" sau "fuga". Daca intrecut, stimulii de stres se refereau la factori fizici, acum acestia sunt cu precadere emotionali.
Cortizolul (hidrocortizon) este un hormon steroid, mai precis un glucocorticoid, produs de glanda suprarenala, care este eliberat ca raspuns la stres. Stresul altereaza mecanismele neuroendocrine, simpatice si imunologice, insa poate avea impact si in alterarea starii de sanatate si complianta la tratament.
Inca din timpul vietii intrauterine (cortizolul poate traversa placenta), stresul matern prelungit se asociaza cu secretia excesiva sustinuta de cortizol, iar aceasta poate altera dezvoltarea raspunsurilor imunitare la copil si cresterea ulterioara a susceptibilitatii la boli alergice la subiectii cu predispozitie genetica.
Stresul are consecinte la nivel mental, emotional, comportamental si la nivel fizic.
- predispozitie spre accidente;
- tulburari de comportament alimentar (anorexie sau bulimie ) cu repercusiuni somatice de natura: cardiovasculara, gastrointestinala, renala, endocrina, metabolica, neurologica sau dermatologica.
- scaderea libidoului: hormonii care induc libidoul, precum testosteronul sau estrogenul, scad. Ciclul menstrual al femeilor poate fi si el dat peste cap.
- insomnie: Nivelurile de cortizol ar trebui sa scada pe timpul noptii, permitandu-i organismului sa se relaxeze si sa sa-si reincarce bateriile. Atunci cand nivelul de cortizol este peste cele normal, desi te-ai simtit deja obosit pe intregul parcurs al zilei, in jurul orei de culcare simti cum te reenergizezi subit. Incepi sa te tot zvarcolesti prin pat, te intorci pe o parte si pe alta si nu iti gasesti linistea in timpul somnului, lucruri care te vor determina sa simti oboseala din nou a doua zi. Insomnia te va afecta, din cauza eliberarilor hormonale neadecvate de pe parcursul zilei, iar din cauza tensiunii si glicemiei crescute iti va creste riscul de atac de cord si diabet zaharat.
- oboseala continua: Chiar si cand apuci sa dormi bine, te simti obosit. Devine un cerc vicios: cortizolul nu te lasa sa dormi, din cauza lipsei de somn vei fi obosit, iar oboseala determina un nivel de cortizol crescut.
- consum de substante: alcool, tigari etc.
-
agitatie, neliniste
Consecinte la nivel fizic, somatic:
- dureri de cap, migrene: nivelurile de cortizol in exces cauzeaza hipersensibilitatea creierului la durere, astfel incat chiar cea mai slaba intepatura poate sa iti excite nervii creierului cauzand dureri de cap.
- dureri, tensiuni sau crampe musculare: in momentul in care nivelurile de cortizol sunt la cote ridicate pentru o perioada indelungata, glandele suprarenale incep sa fie epuizate, nivelul de prolactina creste, iar corpul devine mai sensibil la dureri.
- boli cardiace, hipertensiune arteriala: sub actiunea glucocortizoizilor creste contractilitatea cardiaca si debitul cardiac, dar si reactivitarea vasculara la vasoconstrictoare (catecolamine, angiotensina II).
- scade rezistenta organismiului, ducand la infectii, raceli etc: cortizolul dezactiveaza sistemele naturale de reparare ale organismului, ceea ce inseamna ca sistemul tau imunitar, creat perfect de catre natura pentru a te mentine sanatos, clacheaza, lasandu-te vulnerabil in fata oricarei bacterii sau oricarui virus.
- iritatii, eczeme sau alte afectiuni dermatologice: vei observa si cum pielea devine mai subtire si fragila, in ciuda depozitelor de grasime care mai pot aparea si pe fata, ceafa si partea de sus a spatelui, se invineteste mai usor si ranile se vindeca greu. inhiba proliferarea cheratinocitelor si fibroblastelor cu formarea vergeturilor, subtierea pielii, afecarea vindecarii plagilor etc.
- probleme digestive: gastrita, ulcer, dispepsie functionala, sindromul de colon iritabil etc. Sistemul gastrointestinal este foarte sensibil (greata, arsuri, crampe abdominale, diaree sau constipatie) ca rezultat al prea multor hormoni ai stresului.
- obezitate: cand nivelul de cortizol creste, acesta transmite organismului ca e vremea pentru o gustare cu foarte multe calorii. Din cauza perturbarii metabolismului grasimii si carbohidratilor, incepi sa iei in greutate in special in zona abdominala, ceea ce predispune aparitia complicatiilor cardiovasculare.
- diabet zaharat: cortizolul creste glicemia, iar un nivel crescut de glicemie creste riscul dezvoltarii diabetului. Nivelul crescut de glucoza din sange va creste si nivelul insulinei, ceea ce va conduce ulterior la scaderea glicemiei avand ca efect pofta de dulciuri.
- astm" o situatie psihostresanta poate determina scaderea pragului de sensibilitate colinergica, ceea ce determina o crestere a gradului de reactivitate bronsica.
- osteoporoza: tesutul osos si metabolismul fosfocalcic sufera. Excesul de cortizol reduce absortia intestinala a calciului, determina hiperparatiroidism secundar, cresterea excretiei urinare de calciu, hipercalciurie, fosfaturie. Se va insoti de un bilant calcic negativ, nivelul calciului seric fiind totusi mentinut in limite normale cu pretul cresterii resorbtiei osoase. Astfel se explica aparitia osteoporozei, frecvent descrisa in excesul de cortizol indiferent de sursa. Atat timp cat organismul este stresat si nu beneficiaza de odihna adecvata, mineralizarea osoasa si formarea colagenului vor fi reduse.
- cancer
- Sindromul Cushing sau hipercorticism (hipercortizolism): vergeturi mov-rosiatice sau violacee care apar pe abdomen, dar si piept, fata, gat si coapse. In cazul femeilor, sindromul Cushing poateconduce la hirsutism sau pilozitate excesiva (fire groase si inchise la culoare), deasupra buzei si pe centrul corpului. Barbatii pot suferi o scadere a libidoului si disfunctii erectile.
Pe baza unor teste psihologice si a unor simple investigatii ale sangelui se poate stabili daca hormonii stresului sunt peste limitele normale. Asa cum va testati nivelul zaharului ori pe cel al grasimilor din sange, tot astfel puteti vedea cum stati cu nivelul stresului.
Ce trebuie sa facem atunci cand suntem intr-o stare de stres?
Recunoasterea, sezizare atunci cand intram intr-o stare stresanta.
- sa-i cercetam si sa-i depistam cauzele.
- cresterea stimei de sine si a increderii in fortele proprii;
- autocontrolul - evitarea sau schimbarea circumstantelor de aparitie.
- meditatie, exercitii de relaxare, de respiratie - Organismul nostru are capacitatea de autoreparare. Aceste mecanisme se activeaza doar in momentul in care corpul este relaxat. In momentul in care corpul simte pericol imediat aceste mecanisme se opresc pentru ca persoana sa se poata “lupta” cu amenintarea.
- Sa facem mult sport.
- Adoptarea unei atitudini optimiste. Ce optimisti cred ca pot trece peste factorii care declanseaza stresul, acesta fiind motivul pentru care ei cauta solutii. Pesimistii insa se asteapta la ceea ce este mai rau si evita situatiile dificile, ceea ce rezulta in mai mult stres.
- Sa avem o alimentatie sanatoasa.
- Daca nu reusiti singuri sa iesiti dintr-o situatie stresanta, nu evitati sa cereti ajutorul unui specialist!
Cosmina Ungureanu
Psiholog
Fundatia pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afectiuni Cardiovasculare – FOBAC
Centrul medical ”Dr. Pop de Popa”
Tel: Tel: 021.311.00.02
