Alcoolul, sub diferite forme, este o componenta a alimentatiei si vietii noastre sociale. Indiferent daca il consumam ocazional sau in mod curent, in cantitati mici sau mai mari, alcoolul ne influenteaza intr-un fel sau altul starea de sanatate.
Din punct de vedere nutritiv, alcoolul in sine aduce doar energie, 1 g de alcool avand 7 kcalorii, fara nutrienti.
Nu trebuie sa uitam ca anumite tipuri de bauturi, cum ar fi cocteilurile si berea, contin si cantitati crescute de carbohidrati, ajungand sa fie adevarate bombe calorice.
Valoarea nutritiva este adusa uneori de alte componente ale bauturii alcoolice: minerale, vitamine, taninuri, esteri, aldehide. De exemplu, berea contine vitamine din grupul B, vinul rosu contine antioxidanti, cum ar fi resveratrolul.
Cand intrecem masura cu alcoolul
De-a lungul timpului s-au efectuat numeroase cercetari si studii pentru a vedea cat de mult alcool este daunator sanatatii, ce cantitati si tipuri de bauturi se pot consuma pentru a evita efectele nocive pe termen scurt si lung si pentru a beneficia de anumite avantaje.
In functie de consumul mediu la diverse populatii, o portie de alcool variaza intre 8 si 14 g alcool, continuta (in functie de gradul ce alcoolizare) in aproximativ 330 ml bere, 150 ml vin, 50 ml tarie. Permise, dar nu recomandate pentru persoanele sanatoase sunt o portie pe zi pentru femei si doua portii pe zi pentru barbati.
Alcoolul trebuie evitat bineinteles in cazul prezentei anumitor afectiuni si in timpul sarcinii si alaptarii. Femeile sunt mai sensibile la alcool, comparativ cu barbatii, prezentand efecte nocive la cantitati mai mici, deoarece acesta se absoarbe mai repede la nivel gastric si intestinal si se metabolizeaza mai lent la nivel hepatic. Ficatul are in medie nevoie de o ora pentru a degrada 8 g de alcool.
Atentie la bauturile alcoolice contrafacute!
Daca alegem sa consumam alcool, ar fi bine ca acesta sa fie de calitate, din surse controlate. Atat bauturile alcoolice distilate, cat si cele nedistilate pot fi falsificate si contrafacute prin modificarea materiei prime, adaugare de indulcitori naturali sau artificiali, coloranti, conservanti, arome artificiale, antiseptice, diluare cu apa si melasa.
Legat de potentialele beneficii, in afara rolului social si starii de bine si relaxare induse de consumul de bauturi alcoolice, studiile au aratat de-a lungul timpului scaderea riscului cardiovascular la - atentie! - persoanele sanatoase, care consuma cantitati mici de alcool (1 portie pe zi, maxim 14 g de alcool).
Paradoxul francez
O metaanaliza din 2011 a 84 de studii clinice efectuata in Statele Unite a aratat ca acest consum limitat scade riscul cardiovascular global cu 14-25% la persoanele sanatoase.
De asemenea, alcoolul scade riscul de infarct miocardic si accident vascular ischemic, dar nu hemoragic. Ideea a fost sugerata de "paradoxul francez": s-a constatat ca francezii aveau o mortalitate cardiovasculara mai scazuta in ciuda consumului de branzeturi si alimente grase, prin asocierea cu vinul rosu (in prezent, nici ei nu mai au o mortalitate chiar atat de scazuta).
Baza stiintifica ar fi efectul antitrombotic al alcoolului, cresterea nivelului de HDL-colesterol cu rol cardioprotector, vasodilatatia si prezenta antioxidantilor. Dintre acestia, resveratrolul protejeaza grasimile fata de oxidare si inhiba formarea nitrozaminelor.
Care sunt efectele nocive ale consumului de alcool?
Daca este vorba de intoxicatia acuta ocazionala cu alcool, organismul are nevoie de o pauza de 48 de ore pentru a elimina alcoolul si a se reface. Riscurile majore sunt de afectare neurologica, cu tulburari de comportament si risc crescut de accidente.
In cazul unui consum cronic crescut, care depaseste portiile precizate anterior, efectele negative sunt multiple, gravitatea depinzand de tipul de bautura, frecventa si cantitate.
Efectele sunt cumulative, iar unele pot aparea chiar si la consum usor crescut comparativ cu portiile permise (chiar la una-doua portii in plus pe zi):
- afectare hepatica: steatoza etanolica (ficat gras), hepatita cronica, ciroza, cancer hepatic;
- afectare neurologica: alcoolul este neurotoxic, determinand de la neuropatie periferica la psihoza si dementa;
- afectarea inimii (cardiomiopatie), cresterea riscului de accident vascular hemoragic si fibrilatie atriala;
- in sarcina: risc de malformatii, sindrom alcoolic fetal, risc de avort spontan si greutate mica la nastere;
- risc crescut de cancer: de cavitate bucala, faringe, esofag, pancreas, san, colon si rect, prostata;
- risc de osteoporoza prin scaderea densitatii osoase, mai ales la femeile in postmenopauza;
- riscuri metabolice: de suprapondere si obezitate, sindrom metabolic, guta, cresterea trigliceridelor;
- imbatranire precoce, inclusiv la nivelul pielii;
- risc de imbatranire avansata a retinei (degenerescenta maculara);
-
scaderea imunitatii;
-
scaderea fertilitatii;
- alcoolismul cronic interfereaza cu procesul nutritional, afectand digestia nutrientilor, secretia enzimelor pancreatice, absorbtia, depozitarea, utilizarea si excretia nutrientilor, asociindu-se cu denutritie, malnutritie si deficite de nutrienti, cum ar fi acidul folic si vitaminele din grupul B.
Ce se intampla cu alcoolul in timpul gatitului?
Alcoolul, sub diverse forme (vin, bere, lichioruri), este folosit drept ingredient intr-un numar mare de preparate: in mancaruri cu sosuri, marinate pentru fragezirea carnii, deserturi, preparate flambate.
In multe retete, alcoolul este componentul necesar obtinerii unor arome si consistente specifice ale ingredientelor folosite. Alcoolul se evapora in timpul prepararii termice si cea mai mare parte arde in timpul gatitului. Cantitatea care ramane in preparat depinde de metoda de gatit, timpul de preparare si momentul adaugarii alcoolului.
Dr Catrinel Macovei
medic primar
Specialitate: Diabet, nutritie si boli metabolice
Reteaua privata de sanatate Regina Maria
Cotroceni
Tel: 0723.440. 939
E-mail: catrinel.macovei@gmail.com
