Parinti

#comportamente parinti #bucurie copii #depresie copii #copii

Expertul Acasa.ro, psiholog Daniela Nicoleta Dumitrescu: Cum mentii bucuria de a trai a copiilor

Poate ca suna atipic pentru ca, daca nu copiii au bucuria de a trai, atunci cine? Cu toate astea, incidenta depresiei la varste mici este ingrijoratoare. Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma, in 2004, ca depresia este a treia cauza a dizabilitatii in lume, iar in 2020 se preconizeaza ca va deveni principala cauza. Situatia nu este roz deloc daca te gandesti ca 0,3% dintre prescolari sufera de depresie majora, intre 0,4% si 3% dintre scolari de asemenea, iar 10%-15% dintre acestia prezinta trairi depresive. La adolescenti procentul ajunge pana 6,4%, iar 33% dintre copiii de 12-13 ani prezinta ideatie si gesturi suicidare.


Da, copiii se nasc in uimirea, in placerea, in bucuria de a trai. Avem in noi asta in mod natural! Dar, de cele mai multe ori, pierdem acesta bucurie, pentru ca nu suntem invatati sa o ingrijim, sa o hranim, sa o pastram! Nu voi aborda etiologia genetica a depresiei, dar este important sa intelegem ca parintii pot sa dezvolte, in copii lor, comportamente sanogene – adica acele comportamente care mentin sanatatea, inclusiv cea psihica, emotionala.

Unul dintre aceste comportamente este cel legat de indeplinirea dorintelor. Vad adesea cum parintii se straduiesc din rasputeri sa indeplineasca dorintele copiilor, uneori cu eforturi considerabile! “Daca eu nu am avut, atunci el sa aiba! Sa nu-i lipseasca nimic!” Hmm... acest tip de atitudine aduce cu sine doua mari consecinte negative pentru copil:

1. Creste intoleranta la frustrare

Ceea ce inseamna ca acesti copii, care primesc imediat ce-si doresc, nu vor putea accepta sa nu se intampla asta si cu alte persoane sau in alte contexte. Vor astepta, vor pretinde ca si prietenii, colegii, profesorii, practic cei care ii inconjoara, sa fie in serviciul dorintelor lor, iar cand acest lucru nu se va intampla vor trai dramatic momentul, cu accese de furie, revolta, ce pot ajunge la manifestari dramatice. Mai mult, situatia va deveni si mai intolerabila atunci cand vor fi intr-o relatie amoroasa. Sub pretextul iubirii, vor astepta ca partenerul sa fie un fel de Mos Craciun, iar cand acesta va refuza acest rol, se vor simti neiubiti, vor genera conflicte, certuri care, in final, vor distruge relatia. Atunci cand totul imi vine usor, imi va fi foarte greu sa accept greul!

2. Pierderea bucuriei de a trai!

Atunci cand imi doresc ceva, ma bucur cand primesc, dar foarte rapid imi voi dori altceva. Iar ma bucur cateva minute, pentru ca tocmai am primit si tot asa, pana cand... nu-mi voi mai dori nimic, nu ma va mai multumi nimic! Nu ma mai bucura nimic! Dorintele trebuie sa traiasca o vreme in copil! Copiii au nevoie sa viseze, sa-si creeze tot felul de filme, sa tanjeasca dupa obiect! Zilele (si noptile) pe care le va petrece dorind ii vor stimula imaginatia, il vor hrani pe dinauntru, il vor invata sa astepte si sa pretuiasca! Nu pervertiti aceasta capacitate! Vorbiti cu el despre asta: “si cum o sa fie cand o sa ai telefonul mobil?” Ascultati-l, permiteti imaginarului sa se manifeste. Amanarea permite copilului sa-si construiasca tot felul de detalii, sa-si creioneze mental momentul cand il va primi, ce va face mai intai, cum le va povesti prietenilor etc. Acestea sunt momentele care il educa emotional, iar consecinta pe termen lung este ca-l va invata sa aprecieze, sa-si gestioneze asteptarea, sa-si mareasca toleranta fata de ceilalti!

Parintii pot educa bucuria de a trai tocmai prin comportamentele de asteptare, de amanare, care ii vor oferi copilului o perspectiva reala asupra vietii. Viata nu-ti ofera imediat! Nu pacaliti copiii! Uneori este nevoie de un efort lung si considerabil pentru un rezultat! Iar asta este o chestiune care se invata de mic!

Mai mult, parintii ar trebui sa implice copii in realizarea dorintelor lor, transmitandu-le astfel mesajul intim ca ei sunt responsabili de ceea ce-si doresc, nu ceilalti, ca ei pot sa-si realizeze visele, ca sunt suficient de capabili, de puternici, de autonomi. “Ce poti sa faci tu pentru dorinta ta?” – iata intrebarea care ii va da copilului aripi. Solicitati copilului solutii, invatati-l sa gandeasca, sa fie prezent in propria viata, sa fie activ si dinamic, sa negocize, sa ofere, sa fie generator, nu doar primitor, nu doar consumator! In felul acesta, viata va prinde gust pentru el, va fi o oportunitate, o sansa, o bucurie! Ca sa pot sa apreciez lumina zilei, am nevoie de intunecimea noptii! Nu le rapiti noptile... caci le veti intuneca zilele!

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  
  •   comentarii
Daniela Nicoleta Dumitrescu

Contacteaza-ne

Cauta-ti perechea