Parinti

#nevoi parinti #odihna parinti #drepturi parinti #dezvoltare copii #parinti

Expertul Acasa.ro, psiholog Daniela Nicoleta Dumitrescu: Drepturile parintilor

Se face desul de multa parada de drepturile copiilor. Nu ca ar fie ele foarte respectate in Romania sau ca nu ar exista inca mult prea multi copii abuzati, neglijati si chiar abandonati, insa povestea asta m-a facut sa ma gandesc putin si din cealalta perspectiva – cea a parintilor. Care sunt pana la urma si drepturile parintilor, nu doar obligatiile lor. Au si parintii drepturi?

Raspunsul este evident “Da”, asa ca, haideti sa vedem impreuna cam care ar fi ele, fara pretentia unei liste exhaustive, ci cel mult orientative.

Parintii au dreptul:

- la o bucatica din ciocolata pe care o cumpara copiilor, fara sa se simta vinovati sau nefericiti – i-ar face chiar un bine copilului (mai ales daca este copil unic), pentru ca ar invata sa imparta ceea ce primeste el bun, sa fie generos si atent si la nevoile celorlalti. Altfel, nu facem decat sa-i intarim ego-centrismul, care exista in mod natural la copii. In egala masura, invata ca si parintii au pofte, ca si ei au dorinte, ca si ei exista, iar aceasta existenta nu este in serviciul sau total, intr-un cuvant, vor invata sa-si pretuiasca si sa-si respecte parintii. Daca acestia iti minimizeaza nevoile in fata lui, cum sa ii respecte mai tarziu?

- la odihna – parintii au dreptul sa fie obositi, sa spuna “stop joc” sau “lasa-ma o jumatate de ora si apoi ne jucam”. Important este sa se tina de cuvant. Copilul poate accepta o amanare atata timp cat stie ca totusi se va intampla. Daca parintele nu-si respecta promisiunea, copilul va fi intolerabil la amanare.

- sa fie furiosi – dar nu au dreptul sa fie agresivi! Daca parintii simt ca nu mai pot gestiona situatia, este recomandat sa iasa din camera 10 minute, sa faca niste exercitii de respiratie si sa revina in camera, dupa ce s-au linistit! Furia este o reactie normala si felul in care parintii o gestioneaza va fi un exemplu pentru copii! Daca atunci cand este furios parintele tipa, loveste, scapa situatia de sub control, sa nu se mire ca si copilul va face fix acelasi lucru, tavalindu-se pe jos… “de nervi”!

sa nu stie, sa dea din umeri – remarc uneori la parinti, care se obisnuiesc sa tot raspunda intrebarilor copiilor, ca dezvolta un fel de “automatism al raspunsului”, adica ofera copilului un raspuns cu orice pret, incurcandu-se uneori in propriile explicatii! Mult mai corect si cinstit ar fi ca atunci cand “nu stiu”, sa recunoasca asta si sa caute eventual un raspuns impreuna cu copilul, oferindu-i astfel o solutie pentru situatiile “nu stiu”. Nu stiu, dar stiu sa caut, stiu sa intreb, stiu sa gasesc!

- sa greseasca si sa-si ceara iertare – nimeni nu este perfect! si pornind de la aceasta premisa adevarata, cu siguranta parintii vor mai si gresi! Asta nu ar fi atat de grav daca ar recunoaste-o si ar gestiona-o in fata copilului! Interesant este ca parintii cer copiilor sa-si ceara scuze atunci cand gresesc, dar ei nu o fac niciodata!

- la respectarea propriilor nevoi – sigur ca aparitia unui copil re-prioritizeaza scala nevoilor si cele parentale pica pe un plan secund si foarte indepartat. Asta este valabil mai ales in primii ani, deoacere copilul este total dependent de ingrijirea adultului! Insa, pe masura ce copilul creste, parintele isi poate regandi timpul, in asa fel incat sa faca loc si micilor hobby-uri, pasiuni, placeri pe care le poate impartasi cu acesta. Spre exemplu, daca mamei ii place sa citeasca, ar fi minunat daca si copilul ar vedea asta, pentru ca se va apleca mai usor spre lectura!

- la viata de cuplu – sigur ca este dificil de gestionat acest aspect. Majoritatea cuplurilor marturisesc ca s-au indepartat de partener odata cu aparitia copilului si, de multe ori, aceasta indepartare este greu de recuperat, daca nu imposibil, fara efortul ambilor parteneri! Vor disparea iesirile in club, noptile de pasiune salbatica si picanteriile! Dar pot ramane gesturile tandre, micile surprize delicate, scurtele momente de pasiune care vor oferi copilului un exemplu sanatos de inter-relationare. Pana la urma, parintii sunt primul cuplu pe care-l vede copilul… in actiune!

In concluzie, parintii au dreptul sa fie umani, firesti, naturali! Sa-si asculte si propriile nevoi, dorinte, asteptari, sa-si acorde putin timp si ceva resurse, intelegand ca astfel ofera un model uman corent si sanatos propriului copil.

Sursa foto: earlybirdlearningcenters.com

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  
  •   comentarii
Daniela Nicoleta Dumitrescu

Contacteaza-ne

Cauta-ti perechea