Familie & Relatii

#parinti #Expertul Acasa.ro psiholog # psihoterapeut Ingrid Schiffer #comportamente

Expertul Acasa.ro, psiholog, psihoterapeut Ingrid Schiffer: Stilurile parentale. Tu ce fel de parinte esti?

Se presupune ca ne formam stilul parental inainte de nasterea primului copil, insa cu certitudine il adoptam in primii ani de viata ai acestuia. Prin termenul de stil parental intelegem modul in care parintele abordeaza relatia cu copilul, el insumand toate practicile comportamentale si emotionale pe care un parinte le are fata de copilul sau. Exista parinti autoritari, permisi, autoritativi si neimplicati. Afla ce impact are comportamentul tau asupra dezvoltarii copilului.

 

Cum reactionati atunci cand va duceti copilul mic la locul de joaca si el refuza sa-si imparta jucariile cu ceilalti copii, facand o criza de afect in public de toata frumusetea?

Dar atunci cand iesiti impreuna la cumparaturi, iar copilul trage produsele de pe rafturi, ignorand rugamintile fierbinti pe care i le adresati de a le lasa la locul lor? Sau, mai tarziu, atunci cand se intoarce cu vesti proaste de la scoala? Va infuriati, il certati bine si il pedepsiti si mai bine, ca sa se invete minte o data pentru totdeauna? Il ademeniti cu bomboane sau alte recompense daca va binevoi sa-si indrepte comportamentul pentru ca ati urat mustrarile, critica sau pedepsele cu bataia la fund pe care le-ati primit de la proprii parinti si v-ati jurat ca nu va veti pedepsi niciodata copilul in felul acesta?

Clasificarea stilurilor parentale

Sunt multe feluri in care putem fi parinti. Majoritatea suntem tributari modului in care am fost crescuti de catre proprii parinti, fie ca adoptam modelul educational oferit de acestia, fie ca ne propunem sa facem exact contrariul. Exista multe clasificari vizavi de acest aspect in literatura de specialitate. Dar sa trecem in revista principalele tipologii.

Psihologul Diana Baumrind (1980) descrie urmatoarele stiluri parentale:

  • Parintii autoritari impun reguli stricte copilului si nu accepta nici o abatere de la ele. Ei pot fi descrisi prin sintagma: „Faci cum spun eu!” Parintii detin puterea si controlul. Copilul ar face bine sa se ridice la nivelul asteptarilor lor. Daca el incalca vreo regula sau greseste este sanctionat. Severitatea excesiva a parintilor impune copiilor un sistem rigid de reguli, un volum mare de sarcini, care pot depasi limitele psihologice ale copilului. Parintii isi pot impune autoritatea si principiile intr-un mod abuziv, privativ sau punitiv, obtinand doar o subjugare a copilului si nu o colaborare autentica din partea acestuia. Copilul reactioneaza prin stari de inhibitie, frica, instabilitate, revolta. Lipsa de disponibilitate, apropiere sau consolare pot duce la dezvoltarea convingerii copilului ca el nu merita sa fie iubit. La varsta adulta, acesti copii pot deveni anxiosi, rebeli, cu o stima de sine scazuta, inhibati, cu o spontaneitate, curiozitate si creativitate limitate.

  • Parintii permisivi sunt indulgenti, ii permit copilului sa se manifeste cum vrea el, nu ii refuza cerintele si nu ii interzic anumite comportamente, chiar daca acestea nu sunt de dorit. Parintii sunt calzi si acceptanti, insa nu traseaza limite ferme copilului. Ei par a spune: „Facem cum vrei tu ...” Copilul este cel care detine puterea si are ultimul cuvant de spus. Stilul relaxat de educare a copilului poate duce la haos si rasfat. La varsta adulta, acesti copii pot deveni iresponsabili, imaturi, impulsivi, inconsecventi.

  • Parintii autoritativi imbina metode sanatoase de disciplinare cu exprimarea unui comportament de atasament si disponibilitate si creeaza astfel un mediu securizant pentru copilul lor. Ei traseaza limite clare si impun seturi de reguli, insa sunt in acelasi timp destul de flexibili pentru a lua in considerare si a accepta pareri contrare. Parintii autoritativi incurajeaza copilul sa ia parte la discutiile familiale si luarea deciziilor, ei invita la dialog, spunand: „Hai sa vorbim despre ...” Copiii care cresc in astfel de familii invata ca optiunile lor sunt importante, invata cum sa ia decizii. Acesti copii sunt crescuti pentru a fi independenti si responsabili.

  • Parintii neimplicati sunt indiferenti la nevoile copilului si resping cererile acestuia de atentie si suport emotional. Practic, ei nu sunt nici implicati, nici disponibili si par a spune: „Fa cum vrei”. Interactiunile sunt restrictionate, parintii raspund minimal. Caile de comunicare sunt mai degraba inchise, iar subiectele discutate impersonale. Parintii neimplicati nu asculta, nu manifesta interes pentru copil si nu sunt preocupati de realizarile si provocarile sale. Acesti copii cresc cu sentimentul dureros de a fi nesemnificativi sau nedemni de iubirea parinteasca, ca si cum ceva ar fi in neregula cu ei. Cererea lor de obtinere a atentiei poate lua forma unor comportamente nedorite, deviante sau periculoase. La varsta adulta, acesti copii pot dezvolta ostilitate fata de ceilalti, exprimandu-si astfel frica de apropiere sau de dependenta, de a se conecta mai profund cu persoanele relevante din viata lor.

In practica, stilurile parentale descrise mai sus nu exista in forma pura. Insa avem cu totii un stil dominant, chiar daca apelam si la alte stiluri de parenting. Daca nu aveti certitudinea unei bune relationari cu copilul dumneavoastra, nu ezitati sa cereti sfatul specialistului.

 

Ingrid Schiffer

psiholog, psihoterapeut

Telefon : 0728.042.470
E-mail: schiffer.ingrid@portrait101.ro, schiffer.ingrid@gmail.com
Adresa: Timisoara, judeţul Timis, Calea Dorobanţilor nr. 34
Web: www.portrait101.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  
  •   comentarii
Ingrid Schiffer