Familie & Relatii

#abuz copii #agresor #vatamare #tentative suicidare

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Ionut Ghiugan: Semnele abuzului asupra copilului

Orice adult crede ca-si poate exercita liber dreptul de a-l pedepsi pe copil, mai ales cand este vorba despre propriul copil. Pedeapsa fizica este folosita, din pacate, ca un instrument educational si astfel de situatii sunt des intalnite in viata de zi cu zi. Pedeapsa fizica pune in pericol integritatea fizica a copilului si provoaca suferinta si durere, iar pe termen lung are consecinte negative majore in dezvoltarea cognitiva, emotionala si sociala a copilului.


Pedeapsa fizica minora,
desi nu pericliteaza fizic copilul, prin repetare sau folosita impropriu, in neconcordanta cu faptele comise, poate conduce la traume psihice care vor influenta negativ viata viitorului adult.

In masura in care lovirea produce vatamare, risc substantial pentru sanatate/integritate corporala, pedeapsa grava devine abuz fizic. La fel poate fi considerata exploatarea prin munca a copilului, cat si asistarea acestuia la scenele de violenta dintre parinti.

Sursa foto: savvysuburban.com

Consecinte ale abuzului fizic

In plan emotional: sentimentele de inferioritate, care persista si la varsta adulta; comunicarea dificila, marcata de violenta; identificare cu un model parental agresiv, pentru ca violenta a fost perceputa de copil ca un semn al interesului parintelui fata de el.

In plan social: copilul-victima nu recunoaste, uneori, maltratarea si nu o denunta; poate refuza chiar si separarea de parintele agresor; ca adult va adopta atitudini masochiste (cauta sa-si provoace propria suferinta).

In plan comportamental, in functie de etapele dezvoltarii:

0/3 ani: esecuri, lipsa abilitatilor limbajului, dezvoltare motorie lenta, furie excesiva, cosmaruri, tremur nocturn, balans al capului, teama exagerata de separare

4/8 ani: verbalizarea fricii si a maniei, agresivitate, plictiseala, depresie, comportament suicidar, fuga de acasa, absenteism scolar, neliniste excesiva, somnambulism, cosmaruri, insomnii, teama de a merge la culcare, lipsa motivatiei, intarzieri in dezvoltarea limbajului, intarzieri in dezvoltarea motorie, sadic cu animalele

9/13 ani: agresivitate, raneste/omoara animalele, depresie, sentiment de neputinta, tentative suicidare, poate sa inceapa consumul de substante (droguri, alcool), lipsa relatiilor de egalitate pozitive, implicare in gasti, izolare autoimpusa, absenteism scolar, minciuni, comportament antisocial, identificare puternica cu rolurile de sex.

Abuzul emotional

Este un comportament comis intentionat, de un adult lipsit de caldura afectiva, care jigneste, batjocoreste, ironizeaza, devalorizeaza, nedreptateste sau umileste verbal copilul, in momente semnificative sau repetat, afectandu-i, in acest fel, dezvoltarea si echilibrul emotional.

Abuzul emotional reprezinta:

  • respingerea copilului fie prin intruziunea emotionala, fie prin ignorarea emotiilor pozitive sau negative;
  • “calirea” prin reguli stricte, fara drept de negociere;
  • infricosarea copilului prin izolare, inchizandu-l in spatii intunecoase, facandu-l sa astepte cu incordare, dezamagindu-l, mintindu-l, blamandu-l;
  • amenintarea cu abandonul;
  • abordarea copilului cu atitudini inconsecvente pentru acelasi tip de greseli;
  • comunicare intr-o maniera neclara, ambivalenta, prea incarcata sau insensibila;
  • atitudinea autoritara, dominatoare;
  • ingrijirea si controlul excesiv sau discontinuu, care sufoca independenta copilului;
  • supunerea la practici bizare – magice sau pseudoreligioase.
     

Semnele abuzului emotional

Trairi emotionale: stima redusa de sine, timiditate, sentimente de vinovatie, interiorizare, neincredere, ostilitate, nefericire, anxietate, dezvoltarea unui nucleu de manifestari nevrotice, depresive sau obsesive, tendinte autoagresive sau heteroagresive.

Sursa foto: daytondailynews.com

Comportament social: conduce la esec permanent (care-i confirma copilului incapacitatea si sentimentul de nonvaloare), manifestari agresive, iritabile, atitudini masochiste, inhibitie sociala, dificultati de adaptare (refuzul gradinitei sau fobie scolara) si dificultati de comunicare. Copilul abuzat emotional nu stie sa se joace, sa se exprime prin joc.

Consecinte ale abuzului emotional

In plan emotional: intarzie dezvoltarea sentimentului de sine, a maturizarii emotionale si a capacitatii empatice.

In plan social: fuga de acasa, acte antisociale, dificultati de adaptare durabile repetate intr-un mediu nou (familie adoptiva, gradinita, scoala), lipsa de initiativa, de creativitate, de autonomie, anxietate de separare sau de anticipare inclusiv la varsta adulta.

Abuzul sexual

Efectele abuzului sexual asupra copilului sunt particulare, simptomele depinzand:

  • de varsta copilului (cu cat copilul este mai mic ca varsta cronologica cu atat faptele sunt considerate mai grave).

  • de gradul de apropiere relationala fata de agresor (fapta este mai grava cu cat relatia dintre agresor si victima este mai stransa).

  • de forta agresorului (fapta este mai grava cu cat forta utilizata este mai mare).

  • de locul de desfasurare a evenimentului.

  • de frecventa situatiilor abuzive.

  • tipul actului sexual la care a recurs agresorul (gravitatea faptelor fiind mai mare daca a avut loc penetrarea copilului).

Semne fizice ale abuzului sexual:

  • tulburarile digestive, de somn;

  • agravarea unor boli cu componenta psihica (astmul);

  • tulburarile de instinct alimentar;

  • simptomele vagi, nespecifice, cum sunt cefaleea si durerile abdominale

Semnele psihologice ale abuzului sexual:

Trairi emotionale:

  • culpabilitate, responsabilitate tensionata de pastrare a secretului;

  • frica, pedeapsa;

  • degradarea imaginii de sine;

  • sentiment de murdarire corporala;

  • teama de deteriorarea sexuala si a reproducerii;

  • ostilitate, furie, depresie, tendinte suicidare;

Manifestari comportamentale:

  • regresie;

  • ostilitate sau agresiune fata de alte persoane;

  • pierderea deprinderilor sociale;

  • letargie, nepasare fata de sine;

  • postura corpului exprimand coplesire, greutate;

  • tendinta de confesare (la fete) sau ascunderea cu obstinatie a secretului dureros;

  • atitudine protectoare fata de parinti;

Sentimente identificate la copiii abuzati sexual

Frica: de agresor, de a cauza probleme, de a pierde afectiunea adultilor, de a fi exclusi din familie, de a fi „diferiti”.

Furie: fata de agresor, fata de adultii care nu i-au protejat, fata de ei insisi (se simt vinovati).

Izolare: pentru ca „ceva este in neregula cu mine”, deoarece se simt singuri in experienta traita, deoarece nu pot vorbi despre abuz.

Tristete: in legatura cu ceva care li s-a luat, in legatura ca au pierdut o parte din ei, deoarece cresc prea repede, deoarece au fost tradati de cineva in care au avut incredere.

Vinovatie: pentru ca nu pot opri abuzul, deoarece cred ca „au consimtit abuzul”, pentru ca marturisesc abuzul – daca spun ca au fost abuzati, pentru ca au pastrat secretul – daca spun ca nu au fost abuzati.

Rusine: in legatura cu implicarea lor intr-o astfel de experienta, in legatura cu faptul ca corpul lor a raspuns abuzului.

Confuzie: pentru ca ei pot iubi in continuare agresorul, pentru ca sentimentele lor se schimba mereu.

 

Ionut Ghiugan

Psihoterapeut

Web: lapsiholog.com

E-mail: contact@lapsihog.com

facebook.com/LaPsihologCom

Tel.: 0722 50 96 92

 

  •   2013-06-20
  •  
  •   comentarii
Ionut Ghiugan

Articol scris de

Ionut Ghiugan

Vezi toate articolele

Date de contact

Vrei sa primesti pe e-mail articole de la acest expert?

Aboneaza-te

Contacteaza-ne

Top

Cauta-ti perechea

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii