Familie & Relatii

#simptome #greata #teama #atacuri de panica #terapie de grup

Expertul Acasa.ro, psihologul Ingrid Schiffer: Cat de periculoase sunt atacurile de panica?

Simptomele fiziologice asociate atacului de panica sunt atat de intense si de spectaculoase, incat persoanele care sufera astfel de episoade se tem sa nu faca un infarct miocardic, un atac cerebral sau o alta maladie care sa le pericliteze viata. Astfel, ele ajung fie in urgenta, fie la medicul de familie sau la un medic specialist, solicitand o evaluare medicala riguroasa.

De unde stii ca ai atacuri de panica si/sau agorafobie?

Atacurile de panica sunt episoade scurte (de regula, 10 minute sau mai putin) de teama intensa, asociate cu cel putin 4 dintre urmatoarele simptome fiziologice de mare intensitate:

  • palpitatii
  • batai puternice ale inimii
  • transpiratii
  • tremur
  • senzatie de sufocare
  • respiratie sacadata sau lipsa de aer
  • senzatia de ameteala sau lesin
  • greata
  • senzatii de amorteala sau furnicaturi
  • durere in piept
  • frisoane sau valuri de caldura
  • frica de pierderea controlului sau de a nu innebuni
  • frica de moarte.

Atacurile de panica care au mai putin de 4 dintre simptomele descrise mai sus se numesc atacuri “cu simptome limitate”.

Simptomele fiziologice asociate atacului de panica sunt atat de intense, incat persoanele care dezvolta atacuri de panica se tem sa nu faca un infarct miocardic, un atac cerebral sau o alta maladie care sa le pericliteze viata. Astfel, ele ajung fie in urgenta, fie la medicul de familie sau la un medic specialist, solicitand o evaluare medicala riguroasa.

Desi aceste evaluari exclud o patologie fiziologica, persoanele cu panica raman deseori tematoare si sceptice in legatura cu faptul ca nu au o boala care sa le puna viata in pericol.

Atacurile de panica recurente sunt un simptom al tulburarii de panica. Prezenta acestora este urmata de preocuparea persistenta legata de aparitia unor atacuri de panica ulterioare si de teama in legatura cu consecintele lor sau o modificare in comportament in raport cu atacurile.

Atacurile de panica pot fi inopinate (spontane, ele apar din senin) sau provocate de anumite situatii (previzibile).

Cei mai multi oameni invata sa anticipeze situatiile in care poate avea loc un nou atac de panica.

Cand se petrece un eveniment in viata noastra, cautam o explicatie. La fel se intampla si in atacul de panica. Amintirea panicii este asociata cu amintirea situatiei in care a avut loc, astfel incat, in lipsa unei explicatii mai bune, persoana explica in mod eronat atacul de panica in functie de situatia in care s-a produs si dezvolta credinta ca situatia a cauzat atacul.

Asta nu inseamna ca situatiile respective sunt cu adevarat periculoase, dar persoana interpreteaza sau percepe anumite situatii ca fiind amenintatoare. Temandu-se de aceste situatii, va avea tendinta de a le evita.

Din nefericire, atacurile de panica nu inceteaza cu adevarat, ci persoana pur si simplu descopera din ce in ce mai multe situatii care ar putea fi periculoase si pe care le va evita, dezvoltand dieferite niveluri de evitare situationala induse de frica.

Din aceasta cauza, diagnosticul de tulburare de panica este adesea asociat cu agorafobia. Agorafobia este teama legata de locuri/situatii din care ar fi dificil sau stanjenitor sa scapi sau in care ajutorul ar putea sa nu fie disponibil si implica evitarea acestor situatiil. Situatiile cel mai des evitate sunt:

  • a iesi singur(a) din casa
  • a calatori singur(a)
  • a te afla in tunele, pe poduri, in multime sau in spatii deschise.

 

Atacurile de panica sunt periculoase?

Oamenii au un reflex mostenit de reactie in caz de pericol (real sau imaginar): raspunsul „lupta sau fugi” („fight or flight response”). O parte a acestui raspuns implica hiperventilatia, adica introducerea de mult oxigen in corp pentru ca organismul sa poata reactiona.

Cand pericolul este real, persoana consuma acest oxigen. Cand situatia este doar perceputa ca fiind amenintatoare, organismul nu consuma surplusul de oxigen pentru ca travaliul muscular este minim, astfel incat apar mecanisme fiziologice de echilibrare care declanseaza ceea ce noi numim „sindromul de hiperventilatie”. Acest sindrom are urmatoarele simptome fiziologice:

  • ameteala
  • palpitatii
  • senzatia de taiere a respiratiei
  • dureri in piept
  • confuzie
  • palme transpirate
  • gura/gat uscat
  • greata
  • durere in piept
  • paralizia muschilor
  • senzatia de oboseala. 

 

Aceste simptome sunt senzatii produse de hiperventilatie, dar pe care persoana le asociaza cu un eveniment declansator sau cu posibilitatea prezentei unei boli somatice. simptomele fiziologice spectaculoase agraveaza teama ca ceva cumplit urmeaza sa se intample.

Tendinta de a reactiona printr-un raspuns tip „lupta sau fugi” apare in urma unor factori declansatori nepotriviti. Persoana invata ca anumite situatii declanseaza „alarma”, insa ele sunt etichetate gresit. Atacul de panica nu este altceva decat un esec al reactiei „lupta sau fugi”, amplificat de hiperventilatie si ganduri nepotrivite.

Important de retinut este faptul ca modificarile fiziologice asociate panicii, desi sunt neplacute, nu sunt periculoase si ca ele nu sunt cauzate de o boala sau un pericol real. Pe scurt, fiziologic vorbind, atacul de panica vine din interpretarea gresita a unor situatii si a unor reactii care se produc in corp.

 

Cum pot scapa de atacurile de panica si de agorafobie?

Persoanele care dezvolta tulburarea de panica si agorafobie au o predispozitie generala spre anxietate.

Anxietatea (o teama intensa si irationala) este o mobilizare excesiva in fata unui pericol imaginat. Imaginatia este o resursa interioara importanta, insa depinde de noi cum o folosim: spre disconfortul nostru sau spre confortul nostru.

In psihoterapie, persoanele anxioase pot invata cum sa foloseasca aceasta resursa pentru confortul lor si nu pentru inducerea simptomelor. Obiectivele terapeutice in tulburarea de panica si agorafobie sunt controlarea simptomelor catalogate drept atacuri de panica, stoparea oricaror forme de evitare induse de teama si scaderea vulnerabilitatii (a anxietatii) care sa previna reinstalarea tulburarii.

 

De ce terapie de grup?

Este o forma privilegiata de terapie in tratamentul tulburarii de panica si a agorafobiei. Persoanele care opteaza pentru aceasta forma de terapie intalnesc persoane cu probleme similare cu care pot impartasi experiente comune, astfel incat grupul terapeutic devine o sursa de suport intr-o perioada dificila si un catalizator al schimbarii.

Cabinetul Individual de Psihologie Schiffer Ingrid, Timisoara, organizeaza un grup de psihoterapie pentru persoane cu atacuri de panica si/sau agorafobie, incepand din 10 mai 2013.

Terapia consta in noua sedinte saptamanale de cate doua ore, in care veti invata cum sa va controlati fricile, cum sa va confruntati cu situatiile de care va temeti si cum sa va gestionati ingrijorarea. Pentru detalii accesati link-ul: http://portrait101.ro/informatii-clienti/.

 

Date de contact: 

Ingrid Schiffer

psiholog, psihoterapeut

Telefon : 0728.042.470
E-mail: schiffer.ingrid@portrait101.ro, schiffer.ingrid@gmail.com
Adresa: Timisoara, judetul Timis, Calea Dorobantilor nr. 34
Web: www.portrait101.ro

  •   2013-04-09
  •  
  •   comentarii
Ingrid Schiffer

Articol scris de

Ingrid Schiffer

Vezi toate articolele

Date de contact

Vrei sa primesti pe e-mail articole de la acest expert?

Aboneaza-te

Contacteaza-ne

Cauta-ti perechea

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii