Casa

#arhitectura #materiale constructii #atmosfera arhitectura #culori constructii #lumini constructii

Expertul Acasa.ro, arhitect Raluca Lazar: Cat de importanta este atmosfera in arhitectura

Atmosfera este sentimentul ce ne cuprinde atunci cand patrundem pentru prima oara intr-un spatiu. Paradoxal, percepem atmosfera unui spatiu inainte de a ii identifica detaliile sau inainte de a analiza rational si a intelege spatiul. Este posibil sa nu reusim sa descriem in amanunt nimic din spatiul respectiv, cu toate aceastea sa ne ramana in memorie o imagine puternica, o atitudine emotionala.
 
 
Acest lucru se intampla atunci cand deschidem geamul sa vedem cum este vremea si aceasta ne influenteaza starea imediat. La fel atunci cand intram prima data intr-un oras nou si simtim atmosfera, starea orasului fara sa fi analizat constient, in detaliu, nimic.

,,Arhitectura este o chestiune de arta, un fenomen ce tine de emotie, mai presus de problemele de constructie si dincolo de acestea. Scopul constructiei este sa lege lucrurile, sa le sustina, al arhitecturii este sa ne impresioneze. Emotiile arhitecturale exista atunci cand opera rezoneaza cu universul din noi ale carui legi ne supunem si pe care le respectam. Cand anumite armonii au fost atinse, opera ne cuprinde” (Le Corbusier, Vers une architecture)

Arta trebuie sa ofere imediat, total, impactul vietii, senzatia respiratiei

Constantin Brancusi

“I enter a building, see a room, and - in the fraction of a second - have this feeling about it” - "Intru intr-un spatiu, vad o incapere, si – intr-o fractiune de secunda – capat acest sentiment despre ea" (Peter Zumthor, Atmospheres – Architectural Environments – SurroundingObjects. Birkhäuser, Basel • Boston • Berlin, 2006, p. 13.)

Constantin Brancusi a spus: “Arta trebuie sa ofere imediat, total, impactul vietii, senzatia respiratiei”.

Pentru a crea o astfel de stare, o cladire are nevoie de urmatorii factori:

Traseul

Baile termale de la Vals (Elvetia) sunt exemplul concret al punerii in practica a unui traseu bine determinat. Asa cum descrie chiar autorul, Pether Zhumtor, publicul nu este ghidat propriu-zis printr-o insiruire de usi si culoare spre diferite destinatii ale ansamblului. Spatiile mari sunt adiacente, iar atentia este captata si directionata prin lumini si umbre spre urmatoarea incapere. Atmosfera creata permite relaxare si perceperea spatiului in propriul ritm, prin trecerea aceasta de spatii in care sa vrei sa ramai (“where you can simply be”, unde poti pur si simplu sa fii), nu doar sa tranzitezi (“the feeling that I am not being directed but I can stroll at will”, sentimentul ca nu sunt directionat, ci pot cerceta dupa propriul plac). Astfel i se ofera publicului un sentiment de realizare (“accomplishment”) in descoperirea spatiului.

Relatia interior-exterior

In functie de client si de destinatia spatiului, arhitectul poate crea o frontiera opaca intre exterior si interior sau un spatiu translucid, in care exteriorul pare sa se imbine cu interiorul.

Sunt doua intrebari esentiale: “Ce vreau sa vad?” si “Ce vreau sa se vada?”.

In cazul unui oras aglomerat, spatiul poate fi deschis, lasand clientii sa participe la spectacolul strazii, de exemplu, in cazul unui restaurant, sau inchis, cu geamuri mai mici, posibil acoperite de obloane care sa ofere intimitatea necesara unei locuinte sau unui spatiu de lucru.

Din exterior, cladirea poate fi perceputa ca masiva, impunatoare, fara sa lase prea mult sa se citeasca, pentru a surprinde apoi prin spatiul interior, precum in cazul unui muzeu, teatru, cinematograf.

Biblioteca in campus universitar – arh. Toyo Ito

Desi volumul ales este masiv, specific programului, transparenta spatiului interior, perceptibil aproape in totalitate din exterior determina ca acesta sa aiba un nivel de accesibilitate ridicat.

Vegetatia si amenajarea exterioara sunt vizibile din orice punct de perspectiva si contribuie la atmosfera interioara. Spatiul exterior patrunde vizual spatiul interior. Aspectul simplu si discret al volumului este menit sa puna in valoare peisajul exterior si sa creeze o atmosfera calma, de liniste in concordanta cu studiul si lectura.

Compatibilitatea materialelor

Materialele si mai ales tehnologiile folosite astazi determina o paleta vasta de optiuni care se afla in continua dezvoltare. Materialele nu se limiteaza doar la beton, lemn, piatra, metal etc. Acestea se metamorfozeaza determinand un spatiu reinventat. De exemplu - piatra. Un material rigid, rece, dur. Aceasta poate fi prelucrata, poate lua diferite forme, poate fi slefuita sau poate fi pusa in opera asa cum este extrasa din cariera. Indreptata spre lumina, poate deveni reflectorizanta, poate capta mai multa caldura sau luciu. Daca este sfaramata sau sparta, poate oferi un alt aspect spatiului, fie acesta interior sau exterior.

Atunci cand sunt alaturate, materialele isi schimba aspectul din nou. Ele detin o anumita radiozitate care poate fi estompata sau pusa in valoare de un alt material. Aici trebuie luate in considerare duritatea, textura, culoarea si luciul. Daca materialele au o radiozitate asemanatoare se vor anula reciproc, iar spatiul va deveni fad. In caz contrar, ele se pot valorifica, determinand un contrast propice calitatii spatiului pe care vrem sa il obtinem si destinatiei functionale a acestuia.

Climatul

Spatiul trebuie sa beneficieze de posibilitatea atingerii unui nivel de temperatura optim pentru destinatia sa, precum si de o ventilatie corespunzatoare. Arhitectura contemporana tinde sa foloseasca resurse regenerabile in acest sens pentru a reusi sa creeze spatii cat mai usor de incalzit sau cat mai racoroase, in functie de factorii exteriori.

De fapt, viitorul se inspira poate din vernacularul autohton, vechiul bordei cu green-roof pe care il gasim inca la Muzeul Satului beneficiaza de temperaturi racoroase vara si de conservarea temperaturii in timpul iernii.

Zgomotul

Fiecare persoana rezoneaza cu un tip de sunet cand vine vorba despre anumite locuri. Acasa poate sa insemne zgomotul facut de pasii celor dragi pe hol, zgomotul din bucatarie facut de mama cand gateste. Biroul poate sa fie izolat, linistit, un spatiu unde auzi doar usa, fosnetul hartiilor si taraitul telefonului, sau un spatiu deschis, unde toti produc un murmur de cuvinte imbinat cu zgomotul tastaturii si al agitatiei dintre birouri. Zgomotul se reflecta sau nu, este mai izolat de cel exterior sau nu, dar in imaginea noastra senzoriala participa la atmosfera prin care percepem spatiul.

Lumina si umbra

Fara lumina, ochii nu pot percepe nici forma, nici spatiul, nici culorile, nici miscarea. Fara ea nu exista perceptie vizuala. Pentru simturile umane, perceptia in cel mai inalt grad are loc cand nu este nici prea multa lumina, nici prea intuneric. In acelasi timp,  obiectele sunt percepute diferit in functie de natura sursei artificiale. Luminatul incandescent exalta nuantele de rosu si portocaliu, dar slabeste albastrurile. Luminatul fluorescent se apropie, teoretic, de lumina alba, dar in comparatie cu lumina de zi, el este mult prea slab.

Umbrele apar in zonele unde lumina este mai slaba. Ele maresc efectul de relief si, impreuna cu elementele de perspectiva aeriana, sugereaza mai bine tridimensionalitatea. Umbrele afecteaza valorile de stralucire ale obiectelor, claritatea culorilor acestora, cat si relatiile dintre ele.

In civilizatia moderna, intrucat si elementele psihologice influenteaza perceptia frumosului, se impune studiul umbrelor in proiectarea de arhitectura, in design-ul ambiental si industrial.

Biblioteca - arh. Louis Kahn

Biblioteca este un exemplu de grandoare si atmosfera, realizate prin brutalitatea si simplitatea materialelor puse in valoare de lumina. Louis Kahn se foloseste de diagonalele lamelare de beton ale plafonului pentru a directiona fasciculul de lumina spre atriumul central. La nivelul fatadelor, fiecare nivel beneficiaza de un spatiu vitrat larg, care conduce lumina deasupra nivelului ochiului. Pentru cei care studiaza la birourile asezate perimetral exista inca o serie de ferestre de dimensiune mai mica, pentru a canaliza lumina pe carte fara a-l deranja pe cel care o citeste.

Culoarea

Culoarea reprezinta unul din elementele fundamentale ale existentei umane. Ea este prezenta in viata si activitatea noastra, punandu-si amprenta pe tot ce ne inconjoara: de la culorile din interiorul locuintei, la cele din exteriorul ei (cladiri strazi, magazine etc.). De modul cum aceasta ne influenteaza sufleteste, aducandu-ne raceala sau caldura, bucurie sau tristete, liniste sau agitatie, depinde intr-o foarte mare masura linistea noastra interioara si gama trairilor afective.

Atmosfera este deci ceea ce se transmite direct de la arhitect la public fara a tine cont de axa temporala. Este ceea ce completeaza un spatiu, este impactul pe care orice individ il simte atunci cand patrunde in cladire. Atmosfera tine de multe aspecte, de peisajul inconjurator, de cultura si istoria locului, dar rolul arhitectului este sa le puna in valoare sau, in lipsa lor, sa creeze unele noi.

Date de contact:
Raluca Lazar
Arhitect
E-mail:
arh.ralucalazar@gmail.com
Site: issuu.com/ralulazar;
ralucalazar.viewbook.com

  •   2014-03-25
  •  
  •   comentarii
Raluca Lazar

Articol scris de

Raluca Lazar

Vezi toate articolele

Date de contact

Vrei sa primesti pe e-mail articole de la acest expert?

Aboneaza-te

Articole din casa

Contacteaza-ne

Cauta-ti perechea

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii