Cariera

# alexandru busila #sfaturi cariera #cariera

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila: Se poate incepe si asa…

La ora sase suna ceasul si-mi dau seama ca inca o zi din viata mea incepe. Si nu oricum, din pacate cu acelasi semnal sonor.

 

Snooze!... Mai vreau cinci minute de somn. Ceasul suna din nou dar… Mai vreau cinci minute de somn…

Dupa o ora tresar ca si trasnit si incep sa ma gandesc la o alta scuza pentru ca iar voi intarzia la serviciu. Ma mustrez cu voce tare, trantesc tot ce-mi iese in cale si nu ma pot hotari daca sa ma spal pe ochi cu apa rece sau calda. In fiecare dimineata port acelasi dialog cu mine insumi. Dialog la sfarsitul caruia imi promit ca de maine ma voi trezi cand va suna ceasul prima oara. Toate acestea pana ma urc la volan. Aici starea mea de spirit ajunge la cele mai inalte tonuri ale disperarii si urii sociale. Toate masinile din jurul meu ba merg prea incet, ba prea pe stanga, ori nu semnalizeaza, ori sunt vinovati pentru ca exista. Pana sa ajung sa fac o criza de nervi, fumez doua tigari (care la acea ora, chiar au un efect halucinogen). Aparent ma calmez si incep sa ma gandesc la ce va urma sa fac.

Intre timp, printre tigari, mașini si ganduri ajung la birou. Salut mormait pe toata lumea care imi iese in cale, evit orice dialog mai lung de trei secunde, imi torn o cafea aproape calda si imi deschid laptopul. Stiu sigur ca aveam programate cateva lucruri de facut dar brusc nu imi mai amintesc niciunul dintre ele.

Incet, incet inlocuiesc starea de spirit de mai sus cu o dispozitie pozitiva, moment in care regret toate gandurile si toate vorbele urate pe care le-am strigat de la volan, dar ma consolez:

Bine ca nu m-au auzit... Cu toate ca unii chiar meritau.

A venit si redactorul si din acest moment urmatoarele opt ore imi sunt pecetluite – sa editam video! Imaginile curg odata cu trecerea timpului si, in sfarsit, se apropie momentul cand voi pleca. Voi pleca la a doua slujba unde voi face cu totul altceva. La ora zero ajung acasa si, inainte sa adorm, imi potrivesc ceasul la ora sase…

Si dupa toate acestea unii mai si se intreba - cine sunt eu?

O intrebare pe care ar trebui sa ne-o adresam cat mai des si la care ar trebui sa fim tot timpul pregatiti sa raspundem. Dar la ora sase suna din nou alarma. Si atunci de ce sa ne mai adresam o astfel de intrebare?... De ce sa raspundem?... De ce trebuie sa stim sa raspundem la aceasta intrebare?...

Si mai vreau cinci minute de somn. Si ce rost au intrebarile daca nu avem timp sa raspundem? De ce sa fumam douazeci de tigari daca doar primele doua isi fac efectul? Si cu ce drept ma intrebi „cine sunt eu?”

 

  • Doctore, n-am venit la dumneata sa-mi spui cine sunt eu. Pe mine ma doare si vreau sa stiu ce si de ce… N-aveti o tigara? Le-am uitat in masina pe ale mele. Multumesc! Deci, nu pot sa dorm. Si cand dorm n-am timp sa visez. Ce-i de facut?... E grav?... Puteti sa-mi spuneti, nu va feriti… Simt miros de bisturiu, asa e? Ei, asta e!...Poate ca o merit… imi mai dati o tigara, va rog. Multumesc!…

     

Poate te intrebi ce legatura are povestea de mai sus cu subiectul nostru – Cariera.

Nu are. De fapt nu are pentru tine. Pentru mine inseamna inceputul. Asa eram in urma cu 15 ani. Asa mi-am inceput eu cariera. Iti vine sa crezi? Atunci nu aveam timp sa visez. Multumesc divinitatii ca m-am oprit o clipa si am visat.

Acum nu am timp pentru ca imi traiesc visul.

  •   2015-07-08
  •  
  •   comentarii
Alexandru Busila

Articol scris de

Alexandru Busila

Trainer HPDI

Vezi toate articolele

Vrei sa primesti pe e-mail articole de la acest expert?

Aboneaza-te

Contacteaza-ne

Top

Cauta-ti perechea

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii